Lichidarea lui bin Laden - motiv de raliu pentru pieţele de acţiuni

Pieţele de acţiuni din Europa şi Asia au reacţionat pozitiv la anunţul morţii lui Osama bin Laden, înregis­trând aprecieri în contextul în care investitorii au fost dispuşi să îşi asume riscuri mai mari. Analiştii sunt de părere că reacţia va fi de scurtă durată pentru că problemele economiei mondiale sunt încă departe de a se fi rezolvat.

Derivatele pe indicii americani, care au înregistrat creşteri de 0,7% ieri, au estimat un debut pozitiv pe Wall Street în şedinţa de luni. În Asia indicele japonez Nikkei 225 a câştigat 1,6%, închizând şedinţa bursieră peste pragul de 10.000 de puncte pentru prima dată de la mijlocul lunii martie când ţara a fost lovită de un tsunami devastator.

Cum apetitul la risc al inves­titorilor a revenit la cote ridicate, activele sigure, precum aurul şi argin­tul, au căzut victime unor corecţii de moment. Argintul a fost de departe per­dantul zilei, pe parcursul zilei de luni tranzacţionându-se la un preţ mai mic şi cu 13%. Aurul a pierdut de asemenea din valoare, în condiţiile în care investitorii au pariat pe îmbună­tăţirea perspectivelor de revenire a economiei americane.

Preţul petrolului Brent era în scădere cu 98 de cenţi la ora 5:08 GMT (8:08 ora României), la 124,91 dolari pe baril, cu 2 dolari sub maximul ultimilor 32 de luni, de peste 127 dolari pe baril, atins în aprilie. Cotaţia de referinţă pe piaţa americană a coborât în acelaşi timp cu 1,19 dolari, la 112,74 dolari pe baril.

După un debut în forţă, dolarul american a pierdut din avansul câşti­gat luni, în condiţiile în care inves­ti­torii au considerat că moartea lui Osama bin Laden nu va reuşi să schim­be senti­men­tul negativ faţă de moneda ame­rica­nă, susţinut de perspectivele că ra­tele de dobândă vor rămâne în continuare la niveluri minime. În ciuda reacţiei "spontane" a in­ves­titorilor, analiştii sunt de părere că pie­ţele se vor întoarce în curând la as­pecte funda­mentale pentru a-şi stabili di­recţia, cum ar fi situaţia economiei globale sau cum anume vor răspunde băncile centrale la ameninţarea inflaţionistă. Aceştia consideră că moartea lui bin Landen va avea un impact mai ales politic şi mai puţin la nivel economic.

Deşi moartea lui bin Laden ar pu­tea avea un impact pozitiv asupra în­cre­derii consumatorilor din SUA, Philip Marey, analist la Rabobank Inter­national, a declarat pentru As­so­ciated Press că principalele mo­tive de îngrijorare nu au dispărut încă: şomajul es­te în continuare ridicat, la fel şi preţul benzinei.

În 2007, când au apărut primele semne ale crizei financiare, Greenspan a fost acuzat că a ţinut dobânda prea jos şi prea multă vreme, încurajând creditarea fără garanţii suficiente, lucru care a condus la umflarea preţului caselor şi apoi la bula imobiliară din SUA care a avut efect de domino pentru întreaga planetă. Prăbuşirea unui fond de investiţii imobiliare administrat de banca americană Bear Stearns în iunie 2007 a fost primul semnal al crizei. Câteva luni mai târziu, în octombrie 2007, bursa americană şi pieţele din întreaga lume îşi începeau declinul. A urmat apoi un an de coşmar, în care zeci de bănci şi instituţii financiare din SUA şi din vestul Europei s-au prăbuşit sau au fost salvate in extremis de stat prin naţionalizare, culminând cu prăbuşirea Lehman Brothers, unul dintre simbolurile Wall Street, în septembrie 2008. Din octombrie 2007 până în martie 2009 indicele DJIA a pierdut peste 50% din valoare, pe fondul panicii generale de pe pieţe, iar economia mondială a intrat în recesiune.

Vedeţi documentul ataşat