România va găzdui rachete de interceptare SM-3, tip Block 1B

Dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă în Europa, cu stabilirea unor interceptori şi în România, presupune patru etape de implementare, România fiind implicată în cea de-a doua etapă prin găzduirea de interceptori tereştri, rachete de interceptare SM-3, Standard Missile 3, tip Block 1B.

Potrivit unui document transmis parlamentarilor din comisiile de specialitate şi care prezintă date sintetice privind Participarea României la sistemul american de apărare antirachetă în Europa, prima etapă de implementare este în desfăşurare şi presupune protejarea unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptori SM-3 amplasaţi pe nave, însoţită de amplasarea unui sistem radar înaintat, care va detecta lansarea rachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei. Prima etapă a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană a navei "USS Monterey", echipată cu sistemul Aegis.

Cea de-a doua etapă, unde România este inclusă şi are ca orizont de timp anul 2015, prevede extinderea protecţiei aliaţilor NATO prin operaţionalizarea unei noi generaţii de interceptori SM-3 care să permită lansarea de la sol precum şi a noi baze radar care vor fi amplasate în baze terestre din Europa de Sud-Est.

În etapa a treia, cu un orizont de timp 2018, urmează să fie extinsă acoperirea sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prin amplasarea unei noi baze terestre în nordul Europei (în Polonia), precum şi prin continuarea procesului de dezvoltare a unor noi rachete SM-3, amplasate pe mare şi pe uscat, iar cea de patra etapă, cu un orizont de timp 2020, prevede asigurarea unei protecţii crescute a teritoriului SUA împotriva unor atacuri cu rachete intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea în continuare a rachetelor SM-3 şi a sistemelor radar.

Implicarea României în cea de-a doua etapă a programului american presupune găzduirea de interceptori tereştri, rachete de interceptare SM-3, Standard Missile 3, tip Block 1B, aceasta urmând să devină operaţională începând din anul 2015.

Documentul citat menţionează că participarea României presupune amplasarea de interceptori tereştri şi a unui sistem radar destinat dirijării acestora, în timp ce sistemele radar destinate descoperirii ţintelor vor fi găzduite de alte state şi se subliniază că participarea României la EPAA se referă doar la amplasarea de interceptori tereştri, doar pe uscat şi nu pe nave.

Interceptorii care vor fi instalaţi în România nu au încărcătură explozivă şi nu sunt purtători ai unor încărcături periculoase, nucleare, biologice sau chimice, fiind proiectaţi să distrugă rachetele ostile prin forţa impactului, iar potrivit unor declaraţii publice ale subsecretarului de stat american Ellen Tauscher, pe teritoriul României ar putea fi instalate trei baterii, cu 24 de rachete interceptoare SM-3.

Totodată, România nu va trebui nici să cumpere rachete interceptoare SM-3, nici să plătească pentru instalarea sau amenajarea locaţiei propriu-zise a acestora pe teritoriul României. Cheltuielile pentru realizarea sistemului EPAA sunt suportate de către SUA, în timp ce România va pune la dispoziţie locaţia pentru interceptori, iar orice alte eventuale costuri vor face obiectul negocierii bilaterale.

Mai mult, sursa citată arată că România a fost aleasă să găzduiască interceptori tereştri prin care să participe la noul proiect al sistemului de apărare antirachetă (EPAA) după ce cele mai recente studii în materie indică faptul că sud-estul european este din ce în ce mai vulnerabilă la ameninţări cu rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, iar în acest context, România este, din punct de vedere strategic, în cea mai bună poziţie pentru a găzdui interceptorii tereştri din componenta sudică a EPAA.

Totodată, se menţionează că decizia României de a-şi asuma responsabilitatea găzduirii acestui sistem demonstrează angajamentul consecvent al ţării de a respecta principiile indivizibilităţii securităţii şi solidarităţii în cadrul NATO, iar operaţionalizarea cât mai rapidă a sistemului antirachetă va întări securitatea naţională atât direct, prin protecţia pe care o asigură întregului teritoriu naţional, cât şi indirect, deoarece sistemul va avea un rol important de descurajare, în măsură să diminueze riscurile legate de eventuale atacuri cu rachete balistice.

Până în prezent, au avut loc şase runde de negociere pe tema cadrului juridic bilateral care va reglementa participarea României la proiectul american de abordare adaptivă în etape a apărării antirachetă în Europa (EPAA). Aceste negocieri au început oficial la 17 iunie 2010 odată cu vizita la Bucureşti a unei delegaţii americane conduse de Ellen Tauscher, subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională.

Următoarele cinci runde de negocieri au avut loc la Bucureşti, în iulie, septembrie, decembrie 2010 şi martie şi aprilie 2011.

În perioada următoare România şi SUA vor colabora pentru finalizarea documentelor juridice bilaterale şi a aranjamentelor de punere în practică necesare, iar în final Acordul bilateral care va rezulta din negocierile cu SUA va fi supus ratificării în Parlamentul României.

CSAT a aprobat ca locul de amplasare a sistemului antirachetă să fie în fosta bază aeriană de la Deveselu din judeţul Olt, şeful statului menţionând că baza ramâne sub comandă românească.