Primăria comunei Deveselu aşteaptă ca americanii să vină cu familiile şi să se creeze locuri de muncă

Amplasată la circa 220 de kilo­me­tri de Capitală, în sudul ţării, lângă Ca­racal, şi cu o populaţie de aproape 3.400 de locuitori, comuna Deveselu din judeţul Olt ar urma să găzduiască pen­tru început 200 de militari americani, ci­fra maximă fiind de circa 500 de mili­tari, conform preşedintelui Traian Băsescu.

Ce impact va avea însă asupra lo­ca­li­tăţii din Oltenia amplasarea scutului anti­rachetă, atât pe plan social, cât şi economic?

Bogdan Aurescu, secretar de stat în Mi­nisterul Afacerilor Externe, a arătat ieri că sistemul nu va avea niciun fel de efec­te negative asupra populaţiei, me­diului şi culturilor agricole. Daniel Barbu, analist politic, afir­mă: "Americanii îşi aduc până şi apa, aşa că impactul economic practic nu va fi foarte mare, în afară de week-enduri, când probabil americanii se vor deplasa în oraşele mai mari din apropiere, Craiova sau Slatina". Pe de altă parte, reprezentanţii Pri­mă­riei din Deveselu îşi pun speranţele în noul sistem antira­chetă, deşi consi­de­ră că adevăratul impact va putea fi sesi­zat doar după anul 2015, când sistemul va deveni operaţional. "Ne bucură înfiinţarea acestei baze pen­tru sistemul antirachetă, mai ales că avem în mare parte şi infrastructura nece­sară unei astfel de baze. DN 54 este în apropiere, avem şi cale ferată la 300 de metri. În Deveselu a existat şi o unitate militară de aviaţie, care însă de aproape 10 ani nu mai este funcţională şi acest lucru s-a resimţit asupra buge­tu­lui local, pentru că impozitele din sa­lariile celor care lucrau acolo veneau la pri­mărie", spune Tudor Nemoianu, func­ţionar public în cadrul Primăriei Deveselu. "Din ce am înţeles, americanii vor veni şi cu familiile, se vor crea probabil şi noi locuri de muncă. Populaţia cred că nu va avea probleme în a accepta acest scut antirachetă, oricum, abia din 2015 se va vedea ce impact va avea asu­pra comunităţii locale această decizie", a mai arătat Nemoianu. Pe de altă parte, exemplul de la Mihail Kogăl­ni­ceanu, unde există o ba­ză militară americană, arată că impac­tul asupra comunităţii locale nu a fost încă substanţial. "Deocamdată nu e «marea mi­nune» la care ne aş­tep­tam, dar asta şi pen­tru că încă baza nu e func­ţio­nală în adevăratul sens al cuvântului, pentru că nu e încă deschisă permanent. Cel mai important im­pact de până acum pe care baza militară de la Mihail Kogălni­cea­nu l-a avut la nivel local a fost creş­terea pre­ţurilor la imobiliare, care ulterior s-a temperat, pe fondul crizei", spune Va­ler Iosif Mure­şan, primarul comunei Mihail Kogălniceanu. Mure­şan afirmă că în prezent la Kogălniceanu sunt 20 de mi­litari, dar există situaţii şi când baza este folosită de 1.000 de sol­daţi aflaţi în tranzit. Edilul speră însă ca în momentul în care vor începe exerciţiile lor, să fie cre­ate mai multe locuri de muncă pen­tru comunitatea din Kogălniceanu, dar şi pentru cea din localităţi adiacen­te, chiar Con­stanţa. "Până acum vă pot spu­ne doar că ne-au stricat şoselele, pen­tru că au venit cu utilaje grele pe stră­zile co­mu­nei, însă am dispus printr-o hotărâre ca circulaţia să fie restric­ţio­na­tă la maxi­mum 7 tone", a explicat Mureşan.