Harta incompatibilităţilor în POSDRU: pot primi rudele funcţionarilor şi ale demnitarilor salarii din fondurile europene pentru resurse umane?

Autor: Adelina Mihai 04.05.2011
Pot rudele de gradul I şi II, adică soţiile, soţii, fraţii, copiii sau părinţii miniştrilor, ai secretarilor de stat sau ai parlamentarilor să lucreze ca manageri de proiect sau ca experţi în cadrul unui proiect finanţat prin POSDRU, programul care derulează 2.000 proiecte de HR finanţate de UE în care sunt antrenaţi 20.000 de persoane ca traineri - manageri de proiect, consultanţi sau experţi?
Aceasta este o întrebare cheie pentru derularea POSDRU în continuare, programul care a făcut cele mai mari plăţi de la UE până acum, de 485 milioane de euro.


Depinde de la caz la caz, este răspunsul autorităţilor, care consideră că legislaţia este interpretabilă, iar un posibil caz de conflict de interese în programele finanţate din bani europeni nu poate fi prevenit, dar poate fi anchetat - în cazul în care este descoperit.

Cazul fostului ministru al muncii Ioan Nelu Botiş, care este anchetat cu privire la un posibil conflict de interese în care a fost implicat din cauză că soţia sa a lucrat într-un proiect finanţat din fondurile europene pentru resurse umane, aflate în gestiunea Ministerului Muncii, scoate la iveală o serie de întrebări privind limita până la care rudele demnitarilor au interdicţia de a lucra în astfel de proiecte.

Niciuna dintre instituţiile chestionate de ZF - AMPOSDRU, autoritatea de manage­ment care gestionează fondurile europene pentru resurse umane, Departamentul de Luptă Antifraudă sau Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale - nu au răspuns concret la întrebarea ZF.

"În legislaţia românească nu există pre­ve­deri specifice legate de conflictul de inte­rese în domeniul implementării fondurilor europene, fiind aplicabile prevederile generale în materia conflictului de interese. Interpretarea situaţiilor de potenţial conflict de interes nu este de competenţa Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Struc­tu­rale, ci a instituţiilor naţionale abilitate prin lege", a spus Ştefan Ciobanu, director în ca­drul Autorităţii pentru Coordonarea Instru­mentelor Structurale, instituţia care ges­tionează cele şapte programe ope­ra­ţionale prin care România poate cheltui aproape 20 de miliarde de euro până în 2013.

Cei care lucrează în programe finanţate din fondurile europene semnează declaraţii pe propria răspundere prin care îşi asumă faptul că nu sunt sub incidenţa unor posibile conflicte de interese şi de aceea răspunderea este în primul rând personală.

Totuşi, un articol dintr-o lege dată în 2003 privind transparenţa în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice specifică faptul că o persoană care este membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora nu are voie să participe la luarea unei decizii care să producă "un folos material pentru sine, pentrul soţul său ori rudele sale de gradul I".

"DLAF nu are competenţă de a vă furniza opinii juridice privind interpretarea actelor normative, chiar dacă acestea sunt incidente activităţii Departamentului. Infor­ma­ţia solicitată nu este o informaţie care priveşte activitatea DLAF, ci una care rezul­tă în urma activităţii DLAF", au răspuns destul de enigmatic reprezentanţii biroului de presă al DLAF. Şeful DLAF este procurorul Claudiu Dumitrescu, secretar de stat, care îi raportează direct premierului Emil Boc.

Prima analiză trebuie făcută de autoritatea de management

În opinia lui Ciobanu, analizarea unei speţe le­gate de un posibil conflict de interese în cazul unui proiect finanţat din fonduri europene este, într-o primă instanţă, de competenţa autorităţii de management responsabile de implemen­tarea programului.

"Această analiză trebuie realizată cu foarte mare atenţie, pe fiecare caz concret în parte şi luând în considerare toate elementele şi informaţiile necesare pentru clarificare (de exemplu, care sunt activităţile şi atribuţiile precise ale celor două persoane în cazul cărora se suspectează un posibil conflict de interes, ce calitate au persoanele respective - persoana aleasă/demnitar/funcţionar public/persoană privată etc.)", a adăugat Ciobanu.

În prezent, conducerea AMPOSDRU se raportează direct ministrului muncii, adică premierului Emil Boc, deşi în 2009 raportarea se făcea unui secretar de stat, Alexandru Petru Frătean, responsabil cu problemele legate de fondurile europene pentru resurse umane.

"Nimeni nu şi-a pus problema să-şi pună rudele în proiecte finanţate prin POSDRU atunci când eram secretar de stat. Au fost multe discuţii cu Comisia Europeană atunci când am autorizat AMPOSDRU în 2009, pe toate procedurile şi documentele şi au fost întrebări inclusiv de acest gen. Nu mi se pare normală o astfel de situaţie, mai ales când este pusă la în­doială corectitudinea alocării banilor euro­peni şi ştim cu toţii cât de suspicioşi sunt cei de la Co­mi­sia Europeană", a spus Alexandru Petru Fră­tean, care a fost în perioada ianuarie- oc­tom­brie 2009 secretar de stat în Ministerul Muncii din partea PSD şi care a fost responsabil de coor­donarea AMPOSDRU. În prezent, Fră­­tean este directorul general al Asociaţiei de Dez­­­­voltare Intercomunitară Aqua Invest Mureş.

Reprezentanţii ANI (Agenţia Naţională de Integritate) şi ai departamentului pentru Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziune din cadrul Comisiei Europene nu au răspuns solicitării ZF până la închiderea ediţiei.

Două demisii în mai puţin de o lună

Discuţiile despre POSDRU s-au intensifi­cat în ultima perioadă ca urmare a demisiei fos­tu­lui ministru al muncii Ioan Nelu Botiş, din cau­ză că soţia sa a fost implicată într-un proiect fi­nanţat din fondurile europene pentru resurse uma­ne. Anca Cristina Zevedei, 34 de ani, şefa auto­rităţii de management care gestionează fon­duri europene în valoare de 4,25 miliarde de euro pentru dezvoltarea resurselor umane, a fost schimbată din funcţia de director general al in­stituţiei, pe care o deţinea din martie 2010. Schim­barea directorului general al AMPOSDRU a venit la mai puţin de două săptă­mâni după ce Ioan Nelu Botiş, fostul ministru al muncii, a renunţat la conducerea acestui minister. La conducerea AMPOSDRU a fost numită Carmen Ionel, 52 de ani, care a fost anterior şef de serviciu în cadrul direcţiei economice a instituţiei şi care va avea un mandat de şase luni. Licenţiată în economie în cadrul Academiei de Studii Economice, ea a lucrat ca economist şi contabil în mai multe firme din Brăila, apoi ca manager şi director de resurse umane la firma Oty Services, cu activităţi în industria confecţiilor. Din 2008 s-a angajat în cadrul organismului intermediar al POSDRU Brăila, iar de la începutul acestui an a fost transferată la AMPOSDRU, unde a ocupat iniţial funcţia de consilier superior, iar după numai două săptămâni a fost promovată ca şef serviciu economic.


Articole de lege privind conflictul de interese:

Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor şi a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

ART. 70 Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.

ART. 72 (1) Persoana care exercită funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I.


ART. 79 (1) Funcţionarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre situaţiile:

a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;

b) participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;

c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.

(2) În cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.

Legea nr. 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcţionarilor publici

ART. 77 (2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:

j) încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii publici.

Regulamentul Financiar 1.605/2002

Art. 52 (1) Tuturor actorilor financiari şi oricărei alte persoane implicate în execuţia, gestionarea, auditarea sau controlul bugetului le este interzis să ia măsuri care pot genera un conflict între propriile lor interese şi cele ale Comunităţilor. Dacă survine un astfel de caz, persoana în cauză trebuie să se abţină de la astfel de măsuri şi să prezinte situaţia autorităţii competente.

(2) Un conflict de interese survine în cazul în care exercitarea imparţială şi obiectivă a funcţiilor unui actor financiar sau ale unei alte persoane, menţionate la alineatul (1), este compromisă din motive care implică familia, viaţa sentimentală, afinităţile politice sau naţionale, interesul economic sau orice alt interes comun cu cel al beneficiarului.

Regulamentul nr. 2.342/2002 al Comisiei Europene din 23 decembrie 2002

Art. 34 (3) Un conflict de interese se presupune că există în cazul în care un solicitant, candidat sau ofertant este un membru al personalului care intră sub incidenţa Statutului funcţionarilor, excepţia cazului în care participarea acestuia la procedură a fost autorizată în prealabil de către superiorul său.

Codul Penal

ART. 2.531 Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul sau o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă.

Sursa: Departamentul de Luptă Antifraudă

Ce răspuns au dat reprezentanţii Departamentului de Luptă Antifraudă (DLAF) la solicitarea ZF

ZF către DLAF:

Vă rugăm să ne precizaţi dacă, de exemplu, un frate/sora/tată/fiu/fiică/mamă/soţie/ a unui ministru/preşedinte este manager de proiect/specialist/trainer într-un program cu fonduri UE, cum ar fi în programul de finanţare pentru dezvoltarea resurselor umane, este în conflict de interese sau nu?

Răspunsul DLAF:

Informaţia solicitată de dvs. nu este o informaţie care priveşte activitatea DLAF, ci una care rezultă în urma activităţii DLAF.

"Având în vedere noua solicitare a dvs., precum şi prevederile Legii nr. 554/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi ale OUG nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, vă comunicăm următoarele:

- DLAF nu are competenţă în a vă furniza opinii juridice privind interpretarea actelor normative, chiar dacă acestea sunt incidente activităţii Departamentului;

- Informaţia solicitată de dvs. nu este o informaţie care priveşte activitatea DLAF, ci una care rezultă în urma activităţii DLAF (aşa cum legiuitorul face distincţia în art. 2 lit. B din Legea 554/2001).

Prin urmare, în situaţia în care deţineţi date sau informaţii concrete despre posibile încălcări ale legislaţiei în vigoare ce intră în domeniul de competenţă al DLAF, vă rugăm să ni le transmiteţi pentru a putea face verificări şi a vă răspunde, cu respectarea reglementărilor aplicabile, într-o manieră concretă şi completă a solicitărilor/sesizărilor dvs."

Biroul de presă DLAF