Scutul antirachetă din România, subiect de dezbatere în Consiliul NATO – Rusia

Autori: Radu Vinteanu , Iulian Anghel 04.05.2011

Scutul american antirachetă care va fi construit de americani în România la Deveselu (Olt) s-a aflat ieri pe agenda Consiliului NATO-Rusia de la Bruxelles, Moscova cerând din nou garanţii juridice că acesta nu este îndreptat împotriva sa.

Subiectul scutului antirachetă care va fi construit la Deveselu şi care va consta în amplasarea de interceptoare de rachete şi de radare de direcţionare a rachetelor a fost prezent ieri în majoritatea publicaţiilor din Occident şi din Rusia fără să fie însă amplu comentat. Câteva ziare din Federaţia Rusă preiau declaraţii ale liderilor ruşi care se opun acestui scut, în vreme ce Rossiskaia gazeta sugerează că intenţia României este aceea de a pune mâna pe Republica Moldova.

Secretarul de stat în MAE Bogdan Aures­cu, cel care negociază din partea Româ­ni­ei amplasarea scutului antirachetă, a susţinut din nou că îngrijorările Moscovei nu sunt înte­me­iate, iar scutul este strict defensiv. Riscurile am­plasării scutului sunt cu mult mai mici decât par­ticiparea la el, susţine Aurescu.

Astăzi Ministerul român de Externe va ofe­ri detaliile tehnice ale amplasării scutului antirachetă la Deveselu.

"Nu trebuie să uităm că suntem stat mem­bru NATO deja de câţiva ani, avem un profil im­portant în cadrul Alianţei şi prin instalarea aces­tui sistem antirachetă, care va face parte din sistemul NATO antirachetă, deci baza de la Deveselu va deveni o bază NATO probabil tot la orizontul anilor 2015, în jurul acestui termen, eu cred că securitatea naţională a României creş­te. Riscurile sunt cu mult mai mici decât avantajele pe care le presupune participarea României la acest proces", a spus ieri Aurescu.

Potrivit oficialului român, nu sunt purtate de România negocieri cu Rusia pe acest aspect, discuţiile fiind la nivel de NATO şi Federaţia Rusă şi Federaţia Rusă-SUA.

"Statele Unite şi Federaţia Rusă sunt în permanent contact, se consultă permanent cu privire la acest proiect."

El a susţinut că nu se poate exprima cu privire la o ţară anume care ar putea ataca Euro­pa sau chiar Românie de a fost nevoie de scut, făcând trimitere însă, la modul general, la instabilitatea din Orientul Mijlociu.

Marţi, în ziua în care preşedintele Traian Băsescu a anunţat decizia Bucureştiului de a fi gazdă scutului antirachetă - o decizie istorică care plasează România sub umbrela militară a SUA - Rusia a cerut garanţii că noile dezvoltări militare nu sunt îndreptate împotriva sa.

"În această situaţie, este şi mai necesar să primim garanţii juridice din partea Statelor Uni­te asupra faptului că sistemul antirachetă care urmează să fie amplasat în Europa nu este în­dreptat împotriva forţelor strategice nucleare ruse", a anunţat Ministerul rus al Afacerilor Ex­terne, citat de agenţiile internaţionale de presă.

Fostul preşedinte al României Ion Iliescu, cunoscut pentru poziţia sa prorusă, a susţinut că relaţia dintre România şi Rusia ar putea avea de suferit, însă nu neapărat de pe urma amplasării scu­tului antirachetă, ci a stângăciilor diplo­maţiei româneşti.

Întrebat dacă amplasarea elementelor scu­tului va afecta relaţiile cu Federaţia Rusă, Iliescu a răs­puns: "Într-un fel da, dar nu atât datorită aces­tui lucru, ci datorită stângăciilor noastre şi lip­sei de abordare cu înţelepciune. Rusia este pru­dentă şi foarte atentă şi păstrează anumite sensibilităţi, deşi lucrurile s-au schimbat radical după 1989".

Iliescu a afirmat că amplasarea scutului antirachetă în România reprezintă un element de securitate generală în zonă.

El a adăugat că, în contextul globalizării, sta­tele nu se pot sustrage unei interconectări, chiar dacă aceasta implică şi o cedare de suveranitate.

"Când am devenit membri NATO, am transferat elemente de securitate în această co­mu­nitate în care ne-am conectat. Asta în­seam­nă o ştirbire a suveranităţii naţionale, dar este o ştirbire asumată, pentru că asta este lumea, glo­balizarea", a afirmat Iliescu.

Atât presa rusă, cât şi agenţiile de presă din Europa şi SUA remarcă faptul, numit de ele ironic, că baza care va găzdui scutul a fost construită de sovietici.

"Ironia sorţii, baza aeriană aleasă pentru acest scut, privit cu neîncredere de Moscova, a fost construită în 1952 cu ajutorul Uniunii So­vie­tice şi a primit primele avioane MIG staţio­na­te în România", comenta Agenţia France Presse.

Aerodromul Deveselu a fost inaugurat în 1952, fiind construit de sovietici. El a găzduit regimentul 206 Aviaţie Vânătoare Tactică. În 2002 a fost dezafectat pe fondul restucturării armatei române. MIG-urile de provenienţă sovietică vor fi scoase în următorii ani din uz. Criza economică a împiedicat România să se doteze cu avioane multirol americane F - 16, cum a decis CSAT.

Aerodromul Deveselu, aflat la o sută de kilometri de Bulgaria, va găzdui, în cadrul scutului american antirachetă 24 de rachete de interceptare SM-3 de nouă generaţie, începând cu 2015. La început, el va fi deservit de 200 de militari americani, numărul acestora putând creşte până la 500.

Primarul localităţii Deveselu, Gheorghe Beciu, a declarat ieri pentru Mediafax că a fost sunat de preşedintele Traian Băsescu, care i-a cerut să îi informeze pe localnici cu privire la scutul antirachetă.