Băncile nu s-au înghesuit să finanţeze statul şi au plasat sub un miliard de euro în obligaţiuni

Ministerul Finanţelor a vân­dut ieri prima emisiune de obligaţiuni în euro lansată în acest an pe piaţa locală, atrăgând sub un miliard de euro, deşi în iulie are un vârf de plată de aproximativ 2,4 miliarde de euro.

Statul a amânat ast­fel încă o dată ie­şirea pe piaţa inter­na­ţională de capital, pre­gătită la nivel tehnic în­că din toamna anului trecut.

Ministerul Finan­ţe­lor a susţinut însă că nu se află sub nicio pre­siune pentru a face rost de lichidităţi, astfel încât rezultatele licita­ţi­ei de ieri au fost cata­lo­gate drept mulţumitoare.

"Băncile au cotat foarte bine, aşa cum ne şi aşteptam. Am acceptat o valoare mai mare decât suma anunţată, în condiţiile în care randamentul maxim a fost de 4,9% pe an, rezonabil pentru o scadenţă de trei ani în condiţiile actuale de pe pieţele financiare", a declarat pentru Mediafax Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

În iulie România are un vârf de plată cu ti­tluri în euro scadente de aproximativ

2,4 mld. euro, iar în anticiparea acestui mo­ment BNR a hotărât la sfârşitul lunii martie să elibe­reze circa 1,3 mld. euro din rezervele minime în valută.

În urmă cu doi ani Trezoreria atrăgea tot de pe piaţa internă un împrumut sindi­calizat de 1,2 miliarde euro, care va avea scadenţa pe 23 iulie.

Volumul total al cererii băncilor la lici­taţia de ieri a fost de 1,247 mld. euro, din care 1,14 mld. euro în cont propriu.

Costul pare totuşi ridicat având în vedere că CDS-urile au coborât în ultima vreme spre 230 de puncte de bază, la jumătate faţă de vara trecută şi sub nivelul de peste 300 de puncte de la începutul lui 2011. Însă, decizia BCE de majorare a do­bân­zii de referinţă la 1,25% s-a resimţit, in­fluen­ţând dobânzile la euro pentru instru­men­te pe trei ani. Pentru un plasament pe trei ani în euro, dobânda pe pieţele inter­na­ţionale urcă spre 2,4% pe an, la care se adaugă şi riscul de ţară, care înseamnă încă 2,3%, dar şi marja de câştig a investitorului.

"Licitaţia nu poate să fie caracterizată nici ca un succes, nici ca un eşec. Poate fi caracte­rizată ca o licitaţie bună. Am fi putut spune că licitaţia a fost un succes dacă suma atra­să ar fi depăşit 1 mld. euro, apro­piindu-se de valoarea eliberată de BNR din rezervele minime obligatorii. Cred că există bănci care vor să retragă bani din România şi nu au fost interesate de randament. Costul nu este prea mare. Pe pieţele externe nu cred că ar fi obţinut acest preţ, având în vedere faptul că trebuia să plătească şi o primă, astfel că probabil ar fi trecut de 5%. Şi nu este sigur că de pe pieţele externe ar fi atras această sumă", apreciază Nicolaie Chi­deşciuc, economistul-şef al ING Bank.

Marius Stoica, directorul trezoreriei BRD, consideră că rezultatul nu ar fi fost foarte diferit în cazul ieşirii pe piaţa externă, deşi acolo prima cerută de investitori ar fi putut fi ceva mai mare.

La licitaţie au participat cele 12 bănci care acţionează ca dealeri primari pe piaţa ti­tlurilor de stat, iar prin intermediul aces­tora au avut posibilitatea să participe la lici­taţie atât investitori instituţionali, cât şi clienţi individuali. Titlurile vor putea fi tran­zacţionate ulterior atât pe piaţa secundară administrată de BNR (prin sistemul SaFir), cât şi prin intermediul BVB.

Fondurile atrase vor fi uti­lizate pentru finanţarea de­ficitului bugetar şi refinan­ţa­rea datoriei publice scadente.

Primul împrumut în euro pe plan local a fost derulat în 2009, când Finanţele au plasat obligaţiuni pe patru ani de 400 mil. euro, plătind o dobândă de 5,25% pe an.

Mai ieşim pe pieţele externe?

Chideşciuc consideră că România nu a ieşit până acum pe pieţele externe pentru că nu există apetit pentru titlurile româneşti din cauza unui complex de factori care in­clud incertitudinea politică, neîn­cre­derea în con­tinuarea per­for­man­ţelor fiscale anunţate.

"Este de dorit ca Ro­mânia să iasă şi pe pieţele externe, chiar dacă este mai scump, pentru că ar da un sem­nal pozitiv. Deşi Finan­ţele au anunţat posibilitatea ie­şirii pe pieţele externe, nu a au ieşit pentru că nu există apetit. Cred că vor încerca să iasă şi pe pieţele externe. Nu exclud cel puţin încă o redu­ce­re a rezervelor minime obli­gatorii în valută sau chiar două. Şi am putea să mai vedem şi o altă emisiune în eu­ro pentru piaţa locală", a spus Chideşciuc.

Analiştii au avertizat de mai multe ori că structura datoriei României are un profil nefavorabil al scadenţelor şi numai pieţele externe putem să atragem sume mai mari pe termene mai mari.

Ministerul Finanţelor a început încă din vara anului trecut să lucreze la un nou program de finanţare de pe pieţele externe prin titluri emise pe termen mediu într-un ca­dru prestabilit, în funcţie de nevoi şi de opor­tunităţile de piaţă. A angajat două bănci care să se ocupe de intermediere - Socié­té Générale şi Erste Group.

Nevoia unui astfel de pro­gram de finanţare curentă şi chiar a unei structuri de management de­dicate la nivelul Ministerului Finanţelor este pe deplin justifi­ca­tă de dinamica alertă a datoriei pu­blice, inclusiv a celei externe.