O cincime din creditele date de bancheri sunt în restanţă în Bistriţa şi Ialomiţa

Ratele neplătite la timp au ajuns să re­prezinte aproape o cincime din stocul to­tal de credite contractate de popu­laţie şi firme în judeţe precum Bistriţa sau Ialomiţa, ponderile fiind la nivel dublu faţă de media la nivel naţional.

După doi ani de criză portofoliile băncilor suferă puternic, mulţi clienţi având probleme la pla­ta ratelor sau dis­părând cu totul.

Ponderea medie a restanţelor la cre­di­te­le în lei, la nivelul între­gii ţări, a ajuns la 10,6% în martie. În ju­­de­ţele unde pro­ble­mele sunt mai mari, ra­te­le sunt chiar însă con­si­de­rabil mai mari. După Bistriţa, care con­­­duce cu 18,8%, vi­ne foarte aproape Ga­la­­ţiul, cu 18,1%. La po­lul opus sunt Gorj şi Me­­hedinţi, un­de su­me­le restante re­pre­zin­tă doar 5%, res­pec­tiv 7% din totalul îm­pru­­muturilor acor-date.

"Creditarea de­pin­de foarte mult de dezvoltarea econo­mi­că şi de nivelul de trai. Acest paralelism se regăşeşte şi în riscul băncilor", spune Iuliu Mureşan, vice­pre­şe­dinte responsabil de ma­nagementul ris­cu­lui la Bank Leumi, un jucător de talie mică con­trolat de cel mai mare grup finan­ciar israelian.

De altfel, Bistriţa se află printre ju­de­ţele cu cele mai slabe economii. Pro­dusul Intern Brut realizat în Bistriţa în 2010 a fost de numai 5,5 miliarde de lei, faţă de o medie naţională de circa 12 mi­liar­de de lei. În Galaţi şi Suceava PIB nu trece de 10 miliarde de lei.

Şi la creditele în valută apar fluc­tuaţii mari între ponderile restanţelor. În vârful clasamentului se poziţionează Ia­lomiţa, unde restanţele reprezintă aproa­pe 18% din împrumuturi. Poten­ţialul economic al judeţului este de ase­me­nea slab, cu un PIB de 4,6 miliar­de de lei anul trecut. La ceva distanţă vine judeţul Alba, cu 13%, iar apoi Galaţiul, cu 12,2%. Media naţională este con­siderabil mai jos, la 7,4%, iar cele mai mici ponderi ale restanţelor coboară până la 2% în Teleorman, respectiv circa 3% în Tulcea sau Vâlcea. Totuşi nici cele trei judeţe nu au economii puter­nice, ceea ce arată că în com­por­tamentul de plată exis­tă şi alţi factori de influenţă.

"Unele bănci au po­ziţii separate pe zo­ne în gestiunea ris­cu­lui. Chiar dacă dau cre­di­te, cer garanţii mai mari", mai spune Mureşan.

Valoarea totală a res­tanţelor - cumulat la creditele în lei şi în valută - a ajuns la 17,8 miliarde de lei (4,3 mld. euro) la sfârşitul lunii martie, în creştere cu 1,3% faţă de fe­brua­rie. În primul trimestru vo­lumul restanţelor a ur­cat cu 10%.

După ce la înce­pu­tul crizei creditele în lei în­registrau probleme mai mari, în ultimele luni au început să creas­­că mai repede res­tan­ţele la valută. Astfel, la sfârşitul lu­nii martie, valoarea restanţelor la cre­ditele în valută era de echivalentul a 9,5 mld. lei (2,3 mld. euro), în creştere cu pes­te 11% faţă de sfârşitul anului tre­cut. Restan­ţele la lei au urcat cu puţin peste 8% în primul trimestru, ajungând la 8,2 mld. lei (2 mld. euro) la sfârşitul lunii martie.

Mureşan spune totuşi că semnele sunt încurajatoare, presiunea de creştere a cheltuielilor cu provizioanele făcute pentru creditele cu probleme atenuându-se. "Situaţia este mai bună decât în urmă cu un an. Se simte o atmosferă de încredere, dar încep să apară şi investiţii. În plus garanţiile, cum sunt cele imobiliare, sunt mai uşor de executat, dar şi pentru că preţul este destul de jos", explică el.