Baconschi: Scutul antirachetă poate aduce mai multe investiţii americane

Ministrul de externe Teodor Baconschi (foto) a declarat că participarea României la scutul antirachetă al SUA ar putea atrage pe viitor mai multe investiţii americane.

"Gradul de încredere la care am ajuns cu SUA deschide calea către o cooperare în domenii adiacente", a spus Ba­conschi la o masă rotundă în care s-a discutat despre implicarea României în scutul antirachetă ce urmea­ză a fi construit de către SUA. "Washingtonul are încre­dere în noi, ceea ce va duce la mai multe investiţii ame­ricane în România", a completat Baconschi.

În prezent, Statele Unite nu sunt un investitor im­por­tant în România, aflându-se pe locul 11 în topul in­vesti­torilor străini, capitalul social subscris de investitori americani în companii româneşti fiind de 803 mil. euro, adică doar 2,8% din total.

Grupul auto Ford este cea mai importantă companie americană prezentă în România, alte grupuri importante prezente fiind Procter & Gamble, Microsoft, Oracle sau Bechtel. Grupul Franklin Templeton este administratorul Fondului Proprietatea.

Referitor la amplasarea scutului pe teritoriul României, la Deveselu, judeţul Olt, ministrul de externe a spus că "era necesar pentru că analizele au demonstrat faptul că ameninţările de tip balistic au sporit în regiunea noastră", completând că "trăim într-o lume zguduită de conflicte, într-un peisaj geostrategic în continuă mişcare".

De la întâlnire a lipsit partea americană, deşi la dezbatere trebuia să ia parte şi Frank Rose, adjunctul asistentului secretarului american de stat pentru politici de securitate. Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu l-a "scuzat" spunând că a fost convocat de urgenţă la Bruxelles, dar niciun alt oficial american nu i-a luat locul.

Deşi numele întâlnirii a fost "Stadiul şi perspectivele participării României la scutul antirachetă al SUA", oficialii români nu au dat şi detalii tehnice legate de sistemul ce urmează să fie instalat la Deveselu, cu toate că în sală s-au aflat şi o serie de cadre militare care au făcut parte din comisia de negociere a României. Întrebat separat despre timpul de răspuns al sistemului (în cât timp de la detectare este distrusă racheta balistică), unul dintre cadrele militare a răspuns că "datele sunt pe internet".