Băncile elene şi olandeze au scos trei miliarde de euro din România anul trecut

Expunerea băncilor din Grecia şi Olanda faţă de România a scăzut anul trecut cu aproa­pe trei miliarde de euro com­para­tiv cu 2009, potrivit datelor publi­cate de Banca Reglemen­telor Internaţio­na­le (BRI), supra­nu­mită banca băncilor centrale.

În cazul băncilor elene expunerea pa scă­zut cu 1,6 mld. euro, până la 15,8 mld. euro, în timp ce pentru băncile din Olanda ajustarea ex­punerilor a fost de 1,1 mld. euro, până la 5,2 mld. euro. Grecii deţin acum 16%-17% din activele bancare, iar problemele din propria ţară - confruntată cu o criză atât de dură încât a zdruncinat întreaga zonă euro, fac ca finan­ţa­rea prin împrumuturi a operaţiunilor din Ro­mânia să fie mult mai dificilă. Anul trecut, băn­cile greceşti au întreţi­nut presiunea pe dobân­zile la depozite şi implicit la credite, plătind peste piaţă pentru a se putea finanţa local. Alpha Bank şi Bancpost (EFG Eurobank) sunt în topul primilor zece jucători, dar în total pe piaţă activează şase bănci cu ac­ţio­nariat elen. Băncile olandeze sunt repre­zen­tate local de ING, însă mai sunt instituţii de credit cu ex­puneri locale, inclusiv în titluri de stat. Faţă de toamna lui 2008, când criza finan­ciară a început să fie resimţită şi în România, la nive­lul expu­nerii băncilor străi­ne se înregistrează o scă­dere de 2 mld. euro.

Totuşi, în cursul lui 2010 nivelul expunerii totale a băncilor străi­­ne a crescut cu 3,5 mld. euro, la 84,7 mld. euro. Datele publicate atunci de BRI, care indicau o expunere totală de aproape 124 mld. dolari (echivalentul a 86,6 mld. euro), au dat fiori investitorilor străini, dar şi autorităţilor locale.

Metodologia utilizată de BRI face ca în valoarea expunerilor să fie luată în considerare valoarea totală a activelor subsidiarelor locale ale grupurilor străine chiar dacă o bună parte din acestea sunt finanţate local şi nu reprezintă împrumuturi transfrontaliere.

În primăvara lui 2009, BNR şi Fondul Monetar Internaţional au negociat un aranjament cu nouă grupuri financiare străine cu prezenţă semnificativă pe plan local, privind menţinerea expunerii pe România. Însă, odată cu finalizarea acordului de finanţare cu FMI din 2009 şi încheierea unui nou acord preventiv, s-a renunţat la continuarea iniţiativei de la Viena.

Băncile europene aveau la finalul anului trecut o expunere de 108,8 mld. dolari (81,4 mld. euro) pe România - adică 96% din expunerea străină pe România, potrivit celui mai recent raport publicat de BRI.

Cea mai mare expunere pe România o au în continuare băncile din Austria, cumu­lând circa 35,3% din expunerea totală, urmate de Grecia - 18,6%, Franţa - 16,4%, Italia - 12% şi Olanda - 6,1%.

Băncile austriece aveau la sfârşitul anului trecut o expunere pe România de 29,9 mld. euro, în creştere cu 0,5 mld. euro faţă de situaţia de la finele anului 2009.

Cine a adus cei mai mulţi bani

Creşteri importante ale expunerilor pe România s-au înregistrat în cazul Franţei şi al Marii Britanii, cu 3,4 mld. de euro, respectiv 1,6 mld. de euro.

BRD-SocGen este a doua mare bancă locală, însă şi alte grupuri mari precum BNP Paribas sau Credit Agricole au expuneri locale, BNP remarcându-se în ultimul timp prin analizele privind România.

Marea Britanie este reprezentată de banca RBS, care a fost practic naţionalizată, însă şi alţi jucători precum Barclays au investiţii. Şi Italia, Statele Unite şi Turcia şi-au majorat expunerile pe România anul trecut, însă creşterea a fost de sub un miliard de euro.

Potrivit statisticilor de la Banca Centrală Europeană, bazate pe o metodologie diferită de cea a Băncii Reglementelor Internaţionale, finanţările de la băncile- mamă în România totalizau 24,1 mld. euro în decembrie 2010, în uşoară scădere faţă de maximul atins în octombrie 2008, când a început criza, de 26,2 mld. euro.

"Expunerile băncilor au rămas relativ stabile pe perioada crizei. Vor continua să intre bani mai mulţi dacă reapare cererea de credite în valută. Expunerea băncilor străine a crescut foarte mult atunci când creditarea a urcat foarte mult, înainte de criză. Finanţările de la băncile-mamă vor creşte dacă necesităţile de finanţare cresc", a comentat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

El a menţionat că băncile din România au fost destul de dependente de finanţările de la băncile-mamă, însă au încercat să-şi diminueze această dependenţă.

"În mare măsură cred că băncile îşi vor menţine în linii mari angajamentele. Băncile care au angajamente pe termen lung vor menţine expunerea şi dacă va fi necesar o vor majora. Depinde de strategia pe care o au pe piaţa românească. În mod normal, în cazul unei bănci cu expunere pe termen lung, liniile de finanţare de la băncile-mamă vor fi reînnoite", a spus Dumitru.

Ce s-a întâmplat după criză

Teama că liniile de finanţare pentru filialele locale ale grupurilor Erste, Raiffeisen, Eurobank, National Bank of Greece, UniCredit, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus ar putea fi tăiate din cauza crizei internaţionale a determinat Banca Naţională să monitorizeze constant nivelul expunerilor, subiectul devenind extrem de sensibil.

Grupurile-mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat în august 2009 la Viena scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea nivelului expunerii pe piaţa românească la nivelul din martie şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%.

Însă, după mai bine de un an în care au stat cu ochii pe expunerile principalelor nouă bănci străine în România, căutând formule de a le convinge cu orice chip să şi le conserve, Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Naţională au acceptat la sfârşitul lunii iulie 2010 o reducere cu 5 puncte procentuale faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul lunii martie 2009.

Iar din această primăvară au renunţat la continuarea înţelegerii de la Viena, băncile fiind acum libere să-şi crească sau să-şi reducă expunerile pe România în funcţie de propriile evaluări şi interese.

Băncile a avut un profit de 88 mil. euro în T1

Băncile au revenit pe profit în trim. 1, după ce au închis 2010 cu prima pierdere anuală din ultimul deceniu, câştigul net de 373 mil. lei (88 mil. euro) obţinut fiind însă cu 15% mai mic decât în T1 2010. 22 de instituţii de credit au raportat profit, câştigul acestora însumând 686 mil. lei, potrivit standardelor româneşti de contabilitate (RAS), iar 20 de bănci au pierderi de 313 mil. lei. Ovidiu Tempea - Mediafax