Zona euro ar putea ajunge creditorul Greciei dacă pieţele îi resping titlurile

Autor: Alexandru Matei 08.05.2011
Câţiva dintre cei mai importanţi oficiali europeni s-au întâlnit de urgenţă pentru a discuta viitorul Greciei, ajunsă într-o situaţie critică din cauza datoriilor, problema grecilor eclipsând în ultimele zile acordarea de ajutor financiar Portugaliei.


Obligaţiunile Greciei ar putea fi cumpărate de fondul european de bail-out dacă executivul de la Atena nu se va putea întoarce pe pieţele financiare anul viitor, a declarat ministrul elen de finanţe George Papaconstantinou, scrie The Wall Street Journal.

"Pieţele continuă să nu aibă încredere în ţara noastră", a spus Papaconstantinou. "Trebuie să ne planifi­căm următorii paşi, pentru 2012, pentru 2013", a mai spus el.

Autorităţile elene intenţionează să revină pe pieţele financiare în 2012, o misiune ce pare tot mai grea din cauză că investitorii văd Grecia mai degrabă restructurându-şi datoriile pe care le-a acumulat deja decât împrumutându-se din nou.

Grecii ar putea lua banii de la fondul european de bail-out - EFSF - European Financial Stability Facility - un mecanism creat anul trecut şi garantat de ţările din zona euro.

Situaţia Greciei a fost principalul subiect al unei întâlniri de urgenţă a unui grup restrâns de miniştirii de finanţe şi oficiali europeni ce a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute în Luxemburg.

Oficialii europeni s-au întâlnit după ce publicaţia germană Der Spiegel a lansat zvonul că va avea loc o întâlnire secretă la nivel înalt în cadrul căreia să se discute posibilitatea ca Grecia să revină la propria sa monedă.

Deşi speculaţiile au fost contrate puternic de oficiali din întreaga Europă, moneda euro a pierdut vineri 1% faţă de dolar, până la 1,44 dolari.

"Nu vorbim despre ieşirea Greciei din zona euro. Este o idee prostească", a spus Jean-Claude Juncker, primul-ministru al Luxemburgului şi cel care a prezidat întâlnirea. "Nu vrem ca zona euro să explodeze fără motiv."

"Astfel de scenarii sunt criminale", a spus şi premierul elen George Papandreou. "Niciun astfel de scenariu nu a fost discutat, nici măcar în întâlnirile neoficiale. Fac apel la toată lumea, în Grecia şi în special în UE, să ne lase să ne rezolvăm problemele în linişte."



La întâlnirea de vineri Grecia a cerut partenerilor din zona euro să relaxeze ţintele de deficit impuse în condiţiile în care ţara se chinuie să facă faţă măsurilor de austeritate convenite în urma ajutorului financiar de 110 mld. euro primit anul trecut, conform declaraţiilor unui oficial european.

El a mai spus că Grecia se aşteaptă să nu se poată finanţa de pe pieţe anul viitor şi ar putea fi nevoită să apeleze la fondul EFSF pentru a face rost de noi fonduri. Posibilitatea extinderii perioadei de rambursare a obligaţiunilor greceşti ce ajung la maturitate anul vi­itor, propunere făcută de nemţi, a fost de asemenea discutată.

Grecia are de rambursat datorii în valoare de 27 mld. euro anul viitor.

"Grecia a cerut ca atingerea ţintei de deficit de 3% din PIB să fie împinsă până în 2014, cu doi ani mai târziu decât i se cere acum", a mai spus oficialul european.

Executivul de la Atena a mai cerut celorlalte state membre ale zonei euro să extindă perioada de rambursare a împrumuturilor primite prin intermediul ajutorului extern convenit anul trecut, asta după ce în martie UE a convenit să majoreze de la trei la şapte ani perioada de rambursare a celor 80 mld. euro pe care i le va împrumuta Greciei, în timp ce FMI este aşteptat să vină cu o măsură similară. Cererile elenilor nu au fost însă acceptate de restul oficialilor europeni.

Cei prezenţi la întâlnirea de vineri sunt: miniştrii de finanţe ai Germaniei, Franţei, Italiei, Spaniei şi Greciei, preşedintele BCE Jean-Claude Trichet, comisarul european pe probleme economice Olli Rehn şi preşedintele Eurogrupului Jean-Claude Juncker.

Investitorii sunt sceptici cu privire la posibilitatea Greciei de a ieşi de sub muntele de datorii ce o apasă, 328 mld. euro sau 142,8% din PIB, fără o posibilă restructurare. Acest lucru se vede şi în dobânzile pe care investitorii le cer Atenei şi care nu au scăzut semnificativ în ultimul an, în ciuda asistenţei primite de la UE şi FMI. Obligaţiunile pe zece ani ale Greciei au o dobândă de peste 15% pe an.