Cristian Hostiuc, ZF: În presa viitorului, articolul, pe lângă faptul că trebuie citit, trebuie "văzut şi atins". La fiecare cinci jurnalişti trebuie un programator

La mai bine de zece ani de la începutul exploziei internetului, care a dus printre altele la o democratizare şi o eliberare a informaţiei, dar a topit o bună parte din veniturile ziarelor prin faptul ca articolele au putut fi citite liber fără bani, publisherii caută şi acum soluţia salvatoare prin care să-şi determine cititorii să plătească "măcar" un cent pentru ceea ce citesc.

Pentru că a aduce o stire, a scrie un articol, costă.

Publisherii au fost atât de naivi şi orbiţi de faptul că publicaţiile lor vor fi citite de milioane de oameni încat au pus informaţia gratis pe net, dar au pierdut din vedere că cititorii nu vor mai cumpăra ziarul. Iar lucrul ăsta, încetul cu încetul, ca o picătură chinezească.

Traficul şi publicitatea care a venit online, deşi creşte de la an la an, nu acoperă nici acum pierderile din vânzările la tarabă şi abonamente ale ziarelor.
Deşi o parte din marile ziare ale lumii au început să-şi facă curaj şi să taxeze conţinutul online (de exemplu: The Times, The New York Times), acest lucru nu este de ajuns pentru că aceeaşi ştire poate fi găsită gratis pe net la rivali.

Apariţia tabletelor, cum ar fi iPad de la Apple, prin intermediul cărora un ziar poate fi citit instantaneu, oricând şi oriunde, aproape ca şi cum ai citi în print, i-a făcut pe publisheri să spere că vor putea veni "cu o nouă experienţă a citirii", adică pe lângă articolul clasic să ai galerii foto ataşate, infografice şi video.

Iar cititorul să plătească pentru acest lucru. Şi nu numai unul, ci toţi, pentru că altfel este nerentabil.

"Tableta este a doua viaţă pentru ziare", crede Juan Senior de la Media Consulting Group din Londra.

Dar această "nouă experienţă" de citire şi prezentare a articolelor costă pentru a fi produsă.

"La fiecare cinci jurnalişti trebuie să existe un programator pentru a face toate aceste lucruri", spune Alfredo Trivino, directorul "proiectelor creative" din cadrul gigantului media mondial News Corp, care deţine printre altele The Sun, cel mai bine vândut tabloid britanic sau The Wall Street Journal, cel mai cunoscut ziar economic din lume.

În încercarea de a taxa conţinutul, News Corp a scos la începutul anului un ziar numai pentru tabletă, The Daily (www.thedaily.com), un proiect în care s-au investit peste 30 milioane de dolari, dar care trebuie să mai aducă şi bani.

Alfredo Trivino, care a fost implicat în acest proiect, spune că pentru tabletă se pot face lucruri extraordinare, dar "care sunt scumpe". Şi nici el nu recomandă ca tot conţinutul dat pe tabletă să fie plătit, ci trebuie să existe şi ceva "free" pentru a atrage cititori. Pentru a nu pierde cititori cu cel mai mare eveniment al anului, nunta regala din Marea Britanie, în condiţiile în care informaţiile erau gratis oriunde în lume, The Daily a fost gratis o săptămână.

Toţi editorii de ziare din lume, prezenţi săptămâna trecută la Viena, la Congresul European al Ziarelor, se uită cu atenţie la proiectul The Daily
pentru a vedea dacă are succes în atragerea de cititori dispuşi să plătească pentru conţinut.

Dar parcă mai mult ar vrea să fie un eşec pentru a nu-i da satisfacţie lui Rupert Murdoch, seful News Corp şi unul dintre cei mai puternici oameni de media din lume, care de-a lungul a peste patru decenii i-a răvăşit pe editori şi jurnalişti prin proiectele şi achiziţiile sale.

"Având în vedere că Alfredo nu ne poate da nişte cifre (câţi abonaţi are The Daily) trag concluzia că nu sunt spectaculoase", a menţionat satisfăcut
moderatorul panelului "Ipad&Co: The opportunies and the risks".

În ultimii ani, toate ziarele din lume, cu foarte puţine excepţii, au pierdut cititori pe print împreună cu veniturile din distribuţie şi advertising
aduse de aceştia, ceea ce i-a pus pe publisheri în postura de a da jurnalişti afară.

Iar toata media îşi pune zilnic întrebarea: "Care este viitorul ziarelor pe print?". Cei din online jubilează pentru că printul are probleme, iar viitorul nu mai este acolo, iar cei din print speră că roata se va întoarce pentru că netul este ceva fără sfârşit, iar oamenii vor obosi să citească atât şi se vor reîntoarce la ziarul lor tradiţional, chit că va fi citit prin altă formă.

În ultimii ani multe publicaţii şi-au încetat apariţia pe print şi au rămas pe online, dar nici aici veniturile nu sunt spectaculoase şi nu sunt suficiente pentru a susţine o redacţie "adevărată".

"Criza i-a determinat pe publisheri să-şi facă curăţenie în propriile organizaţii, unde era prea mult personal. Acum organizaţiile au devenit mai eficiente ca niciodată. Iar ziarele pe print nu sunt moarte", spune Carlos Campos, vicepreşedinte Innovation Media Consulting Group.

Dar unde sunt banii pentru a produce şi a tipări ziarul?

"Trebuie însă găsit conţinutul şi informaţia pentru care cititorul să vrea să plătească", replica Francisco Amaral de la Cases şi Asociaţii. Iar pentru ziarişti urmează marea provocare: ce şi cum să scrie astfel încât cineva să plătească individual pentru articolul lor.

De aceea ziarele trebuie să se reinventeze, mai întâi prin deconstrucţia lor, adaugă Juan Senior.

Cum arată Ziarul secolului 21?

Pe internet, ziarul trebuie să dea breaking news, pe mobil-instant news, iar, pe tabletă, să-i ofere cititorului "experienţa cititului" prin conţinut multimedia: grafice, poze, video.

Şi atunci ce rămâne pentru ziarul de a doua zi, astfel încât cineva să plătească pentru el?

"Povestea", spune Norbert Kupper din Germania, preşedintele Congresului European al ziarelor, o organizaţie care în fiecare an premiază cele mai interesante formate de design de ziar/pagina. Ediţia din acest an a fost câştigată de cotidianul Politiken din Danemarca.

Oricum, în presa viitorului, articolul, pe lăngă faptul că trebuie citit, trebuie să fie "văzut şi atins".

"Articolul/ştirea trebuie făcută pentru ochi şi degete. Ştirea trebuie să fie strălucitoare", spune Francisco Amaral.

Până când iPad-ul şi tabletele (care costă acum de la 500 de dolari în sus) vor fi un bun universal care să salveze presa tipărită prin faptul că vei plăti "un cent" pentru articol, la fel cum a făcut iPod-ul, care a salvat industria muzicală, publisherii trebuie să reziste asaltului conţinutului "gratuit". Pe care ei îl dau gratuit şi pierd bani.

Şi, după cum a spus Francisco Amaral, "free is more expensive". Dar cutia Pandorei a fost deschisă şi este foarte greu de închis acum.

Cristian Hostiuc este directorul editorial al Ziarul Financiar