FMI şi CE nu văd motive ca recesiunea să continue şi trimit România în faţa „judecăţii pieţei“
Autor:
Mihaela Claudia Medrega
09.05.2011
FMI susţine cu certitudine că România nu va mai bifa în 2011 şi al treilea an de recesiune şi spune că majorarea salariilor promisă în sectorul public poate fi realizată doar dacă scade numărul angajaţilor.
Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) analizată
şi promisă de partidul de guvernământ va fi posibilă în perioada
următoare doar dacă va exista "spaţiu fiscal".
"Nu văd motive pentru recesiune în acest an. Vedem posibilă o
revenire a economiei. Putem vedea semne clare că economia începe să
îşi revină şi că se reia creşterea", a declarat Jeffrey Franks,
şeful misiunii FMI în România, care de doi ani de zile bate pasul
instituţiilor de la Bucureşti încât şi-a tocit şi pantofii.
FMI şi Comisia Europeană, principalii finanţatori ai României,
au prezentat ieri concluziile primei evaluări din noul acord
susţinând că România mai trebuie să mai facă multe lucruri pentru
a-şi îndrepta finanţele şi a avea o creştere economică
sănătoasă.
Ţinta de deficit bugetar pentru anul viitor de 3% din PIB (3,6
mld. euro) va fi o provocare, în condiţiile în care va trebui
incluse şi pierderile companiilor de stat, potrivit lui Franks. Iar
de atingerea ţintei de deficit bugetar anul viitor depinde şi
reducerea contribuţiilor sociale pentru angajatori.
În trei ani de zile România a adunat aproape 20 mld. euro
deficit bugetar, iar Ministerul Finanţelor se împrumută constant de
pe piaţă pentru a acoperi golul dintre venituri şi cheltuieli din
buget.
Acum Comisia Europeană spune că Ministerul Finanţelor trebuie
să se ducă să dea testul pieţei internaţionale şi să vadă la ce
dobândă se poate împrumuta.
"România este de aşteptat să se finanţeze integral de pe
pieţe. Să stea în faţa judecăţii pieţei. Judecata finală o dă
piaţa. Schimbarea percepţiei faţă de stat a fost «foarte
favorabilă». Este un element nou foarte important în mediul actual.
Politicile bune duc la randamente bune şi la reacţii bune ale
pieţelor", a declarat Istvan Szekely, şeful misiunii Comisiei
Europene în România.
Stabilitatea şi o politică clară în acest sens reprezintă
calea cea mai bună de a îmbunătăţi condiţiile în care România se va
împrumuta, şi nu e vorba doar de împrumuturi ale sectorului public,
ci şi împrumuturi ale sectorului privat pentru că dacă Guvernul
plăteşte mai puţin pe piaţă, aceeaşi tendinţă va fi valabilă şi
pentru companii, deci guvernul poate să aibă un rol important în a
ajuta sectorul privat să se împrumute la costuri mai mici, a
declarat Szekely pentru ZF.
Săptămâna trecută Ministerul Finanţelor s-a împrumutat de pe
piaţa internă la o dobândă în euro de 4,89% pe an, pe trei ani.
Ministerul încearcă de mai bine de o lună să iasă pe piaţa externă
să vândă obligaţiuni româneşti, dar până acum nu a avut
succes.
Discursul lui Franks a fost acelaşi, în care cere Guvernului
să continue reformele, să reducă arieratele şi să privatizeze
companiile de stat care au pierderi. Dar şi cele care fac profit,
cum ar fi Transelectrica sau Romgaz.
Acum Franks şi-a accentuat discursul pe companiile de stat cu
pierderi, făcând front comun cu preşedintele Traian Băsescu, care
sâmbătă i-a pus la zid pe baronii companiilor locale de stat. Dar
aceşti manageri sunt numiţi politic de către ministere.
Franks a cerut management privat pentru companiile de stat ca
o soluţie de reducere a pierderilor şi arieratelor. Compania
Naţională a Huilei este cel mai mare datornic la buget de ani de
zile.
Vineri Institutul de Statistică va publica rezultatele
economice pe trimestrul întâi, unde se aşteaptă un plus de de 0,4
-0,6 %, ceea ce adunat cu creşterea de 0,1% din trimestrul patru,
înseamnă tehnic ieşirea economiei din recesiune după mai bine de
doi ani.
Franks spune că România şi-a îndeplinit condiţiile agreate
pentru primul trimestru din acest an în noul acord care se întinde
pe doi ani. Negociatorul FMI menţionează că sunt şanse sub 25% sau
chiar sub 10% ca guvernul să apeleze la banii conveniţi în acest
nou acord, de tip preventiv.
De asemenea, principalii finanţatori spun că nu au îngrijorări
cu privire la capacitatea României de a restitui banii împrumutaţi
în ultimii doi ani de aproape 20 mld. euro, cel mai mare împrumut
din istoria României.
Franks spune că nu se pune problema ca România să-şi
restructureze datoria, pentru că are o rată mică a datoriei publice
în PIB.
Următoarea misiune a FMI şi a Comisiei Europene va reveni la
Bucureşti în vară.
Până atunci astăzi FMI, Comisia Europeană, bancheri, analişti
alături de Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor discută
situaţia creşterii economice a României la seminarul "The Way
Forward".
Ce a spus negociatorul FMI, Jeffrey
Franks
- România riscă să fie obligată să returneze până la 1,5 mld. euro, sume deja plătite, dacă aceste proiecte cu fonduri europene nu sunt finalizate până la sfârşitul acestui an;
- Probabilitatea ca România să atragă bani de la FMI în acest an este de sub 25% sau chiar sub 10%;
Reducerea TVA, în 5-10 ani
- Ţinta de deficit bugetar pentru anul viitor de 3% din PIB în sistemul ESA 95 va fi o provocare, având în vedere că va trebui incluse şi pierderile companiilor de stat; obiectivul de deficit de 4,4% din PIB stabilit pentru 2010 pare uşor de atins;
- Nu văd spaţiu suficient să existe reduceri substanţiale la taxe în 2012, când deficitul bugetar trebuie să scadă la sub 3% din PIB, pentru că acest lucru ar presupune măsuri severe pe partea de cheltuieli, care cred că nu sunt posibile;
- Reducerea TVA şi a altor taxe va fi posibilă doar pe termen lung; în următorii 5 sau 10 ani, sper ca România să aibă o mai bună colectare a taxelor şi să crească eficienţa administrării, pentru a putea avea loc de reduceri de TVA, de contribuţii sociale şi să poată să raţionalizeze şi alte taxe;
- Am agreat cu Guvernul că este nevoie să vedem mai multe date privind situaţia fiscală, care să demonstreze că este loc pentru reduceri ale contribuţiilor sociale. Cheia este să te asiguri că există suficienţi bani atât pentru 2011, cât şi pentru 2012, ca să poţi reduce contribuţiile sociale sau să iei altfel de măsuri;
- În 2012 va fi esenţială rezistenţa la presiunea politică şi la a lua măsuri înainte ca rezultatele scontate să se producă;
- Este nevoie să fie eliminate barierele structurale din calea creşterii economice, fiind nevoie de investiţii şi crearea de noi locuri de muncă;
Privatizări în energie şi transporturi
- Cea mai importantă reformă structurală este cea de eliminare a apariţiei arieratelor. Deşi au fost atinse ţintele în primul trimestru, există în continuare presiuni pe cheltuieli în sectorul de sănătate;
- Cu cât va scădea mai mult numărul angajaţilor, cu atât mai mult loc va fi pentru creşteri de salarii. Este prematur să speculăm cât de mult spaţiu va fi în bugetul din 2010 pentru creşteri de salarii, dar cred că lucrurile se îndreaptă în direcţia cea bună pentru a crea spaţiu suplimentar în această zonă;
- Ne concentrăm pe sectorul energetic şi de transporturi, care sunt esenţiale pentru creşterea economică. În lunile care vor urma autorităţile vor demara vânzarea unor pachete semnificative în companii energetice de stat: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz şi altele.
Preţuri la gaze, liberalizate în etape
- Împreună cu Guvernul vom restructura companiile din domeniul căilor ferate şi vom aduce capital privat;
- Preţurile la gaze vor fi liberalizate în etape, până în 2013 în cazul companiilor şi din 2013 în 2015 în cazul populaţiei;
- Ministerul Finanţelor Publice se va împrumuta de pe pieţele internaţionale până la sfârşitul primului semestru printr-o emisiune din cadrul programului MTN, ceea ce înseamnă în următoarele două luni;
Vigilenţă la inflaţie
- BNR trebuie să se uite în această perioadă dacă politica monetară este calibrată corespunzător pentru a atinge ţinta de inflaţie din 2012, întrucât efectele măsurilor de politică monetară au o anumită întârziere. Nu le spunem ce să facă, le spunem doar: "Aveţi grijă la inflaţie şi luaţi deciziile de politică monetară corespunzătoare";
- Scrisoarea de intenţie va fi analizată în boardul FMI, cel mai probabil, la finele lunii iunie. Ţintele cantitative au fost îndeplinite şi am ajuns şi la un acord privind politicile care trebuie aplicate în continuare.