Scandal fără precedent. BNR respinge la CEC doi vicepreşedinţi fără experienţă bancară, propuşi de PDL. Unul dintre ei este fiul prefectului de Cluj

Autori: Razvan Voican , Liviu Chiru 09.05.2011

Ministerul Finanţelor controlat de PDL a adus CEC în situaţia de nedorit ca BNR să-i respingă doi conducători desemnaţi.


Banca Naţională a respins no­minalizările Ministerului Finanţelor, care reprezintă statul ca acţionar al CEC Bank, privind instalarea lui Andrei Stamatian, fiul prefectului de Cluj, în funcţia de prim-vice­pre­şedinte cu atribuţii pe financiar, şi a lui Răzvan-Andrei Micu, consilier al mi­nis­trului Gheorghe Ialomiţianu, ca vicepreşedinte pe retail, afirmă surse bancare.

Finanţele sunt acum nevoite să "reformuleze" nominalizările: Stamatian, 34 de ani, este desemnat tot pentru rangul de prim-vicepreşedinte al băncii de stat, dar de data aceasta ca responsabil cu retailul, în timp ce lui Micu îi va fi atribuit un post de membru neexecutiv al Consiliului de Administraţie.

Contactaţi de ZF, reprezentanţii BNR nu au dorit să comenteze subiectul. Nici Ministerul Finanţelor nu a furnizat explicaţii până la închiderea ediţiei.

Stamatian şi Micu au fost principalele schimbări pe care Ministerul Finanţelor, controlat de PD-L, a încercat să le opereze în echipa de management a lui Radu Gheţea, care deţine funcţia de preşedinte al CEC din 2007. Gheţea fusese numit la conducerea CEC de către ministrul liberal Varujan Vosganian şi a beneficiat constant de susţinerea BNR, susţinere care i-a asigurat şi reînnoirea mandatului care tocmai îi expiră.

Într-un mod mai puţin obişnuit pentru o instituţie de stat, în care numirile sunt de regulă politice, el a avut libertatea de a-şi alege colaboratorii şi astfel l-a adus la CEC pe Gheorghe Carabasan, un veteran al sistemului bancar, pe care l-a promovat în 2008 ca prim-vicepreşedinte. De asemenea, a adus-o pe Mihaela Lucica Popa ca vicepreşedinte pe corporate tot în 2007. Cu toate acestea, politicul a avut în mod constant tentative de a se infiltra sub o formă sau alta în conducerea celei mai mari bănci de stat, însă cel puţin la nivel de preşedinte a fost ruptă tradiţia schimbărilor operate de fiecare dată când un alt partid venea la putere.

Politizarea CEC a căpătat pro­por­ţii extreme la sfârşitul anilor '90, când conducerea de atunci afiliată PNŢCD a dus banca într-o asociere cu fostul FNI, implicând-o astfel în scandalul celui mai răsunător faliment al unui fond mutual.

În AGA de la CEC de pe 31 martie 2011 PDL a încercat să profite de expirarea mandatelor membrilor conducerii executive pentru a aduce două nume noi: Andrei Stamatian, care are şase ani de experienţă în domeniul bancar, şi Andrei-Răzvan Micu, care nu are deloc experienţă în acest sector, motiv pentru care BNR nici nu a acceptat instalarea sa pe un post executiv.

Finanţele au adus astfel CEC Bank în situaţia de nedorit ca Banca Naţională să nu-i accepte nominalizările, creând o situaţie care în principiu poate leza în mod inutil reputaţia unei instituţii de credit.

Stamatian este absolvent al universităţii americane Stanford şi fiu al actualului prefect de Cluj Florin Stamatian, singura poziţie de conducător de bancă deţinută până acum fiind cea de preşedinte al Raiffeisen Banca pentru Locuinţe - o bancă de nişă. În cazul în care BNR va accepta a doua sa nominalizare, el va deveni cel mai tânăr executiv dintr-o bancă de top. CEC Bank a încheiat anul 2010 pe locul al patrulea în clasamentul activelor, cu o cotă de piaţă de 6,35%.

Potrivit surselor citate, Cristian Tudorancea, care deţinea din 2005 funcţia de vicepre­şedinte executiv şi avea în responsabilitate retailul, va rămâne în bancă, fiindu-i alocată funcţia de director de reţea şi urmând a-i fi subordonat lui Stamatian.

Mihaela Popa, vicepreşedinte responsabil cu segmentul corporate, a primit un nou mandat, asemenea lui Gheţea, în timp ce Mirela Iovu, vicepreşedinte responsabil cu aria juridică, rămâne cu rangul de director pe acest domeniu.

Tudorancea era cel mai vechi membru al echipei de conducere a băncii, deţinând postul de vicepreşedinte din mai 2005, când preşedinte era Eugen Rădulescu - actualmente director de audit în BNR. Anterior Tudorancea lucrase pentru fosta Bancă Agricolă, preluată de Raiffeisen Bank, ultima poziţie deţinută fiind cea de director al direcţiei carduri.

Aceasta nu este prima dată când BNR blochează o numire politică în conducerea CEC. În urmă cu doi ani - în martie 2009 - oficialii BNR au reacţionat public când Mircea Ursache, şeful de atunci al AVAS şi un membru marcant al PSD, a afirmat că Radu Gheţea ar fi urmat să fie înlocuit de la conducerea băncii de stat, cel indicat ca posibil succesor fiind Enache Jiru. Ca autoritate de supraveghere, banca centrală recunoaşte dreptul acţionarului de a alege conducerea băncii, dar în condiţiile cerin­ţelor de prudenţialitate, nu pe criterii politice, a arătat atunci Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR, în­tr-una dintre puţinele sale ieşiri publice. El a explicat că schimbările din conducerea băncilor trebuie operate cu "dis­cre­ţie", pentru a nu afecta reputaţia instituţiei, dar şi pentru a evita riscul ca persoana nominalizată să nu primească avizul BNR.

În prezent consiliul de administraţie al CEC este dominat de oameni ai PDL: fostul ministru de finanţe Gheorghe Pogea, Bogdan Drăgoi (secretar de stat în MFP), Mihai Gogancea Vătăşoiu (vicepreşedinte al ANAF), Ene Dinga, Dragoş Bănescu (secretar general al MFP), Valentin Mavrodin, Ciprian Badea (director al Direcţiei juridice din MFP).

Din postul de preşedinte Gheţea a coordonat strategia de înnoire a băncii, care a însemnat inclusiv preluarea unui nou brand - CEC Bank, dar şi împrospătarea aspectului unităţilor teritoriale şi informatizarea acestora. Mai mult de jumătate dintre unităţi au fost aduse până în prezent în linie cu noua imagine a băncii.