Românii fac cumpărături în magazinele apropiate casă şi serviciu şi acolo unde preţurile sunt mici

Atunci când fac cumpărături românii se orientează în special după apropierea de casă sau serviciu şi timpul necesar pentru a ajunge la magazin, după nivelul preţurilor, după varietatea gamei de produse alimentare şi non-alimentare şi după prospeţimea şi calitatea produselor, potrivit unui studiu bazat pe sondaj Shopping Monitor realizat de GFK.

Pentru jumătate dintre români, criteriul cel mai important după care îşi aleg magazinul unde cheltuie cei mai mulţi bani pe produse alimentare şi nealimentare de uz curent este apropierea de casă sau de serviciu, precum şi timpul necesar pentru a ajunge la magazin. Acest factor are o influenţă şi mai pregnantă în rândul persoanelor între 45 şi 55 de ani sau a celor cu educaţie superioară, dar mai ales pentru persoanele din capitală.

Nivelul preţurilor este pentru 46% dintre români un criteriu după care se orientează atunci când stabilesc locul unde îşi fac cumpărăturile. Acest factor are un impact mai mare în rândul femeilor şi a persoanelor cu venituri mai mici de 1.500 RON. Pentru bucureşteni acest factor nu este la fel de important.

Al treilea cel mai important criteriu este varietatea gamei de produse alimentare şi nealimentare, românii preferând lanţurile de magazine de tip hypermarket (43%).

Prospeţimea şi calitatea produselor ocupă locul patru în clasamentul motivelor pentru care consumatorii aleg un magazin (16% din total populaţie). Acest factor are însă o importanţă relativ mică printre tinerii cu vârsta cuprinsă între 25 şi 35 de ani, dar şi a persoanelor care locuiesc în Bucureşti.

Alte criterii de o importanţă relativă pentru cumpărători (sub 6%) sunt obişnuinţa de a merge într-un magazin anume (mai ales în rândul românilor care nu lucrează), existenţa promoţiilor (cu un impact puţin mai mare printre femei), personalul plăcut şi posibilitatea cumpărării rapide (lipsa cozilor sau viteza achitării la casă).

Datele fac parte din studiul realizat în noiembrie 2010 pe un număr de 737 derespondenţi de peste 15 ani, din mediul urban, responsabili de cumpărarea produselor alimentare şi nealimentare din gospodărie, eşantion reprezentativ pe regiuni istorice şi grad de urbanizare. Metoda de culegere a datelor a fost cea a interviurilor telefonice.