Ce nu merge în Grecia

Situaţia critică în care se află Grecia la un an după ce a primit de la UE şi FMI un ajutor financiar în valoare de 110 miliarde de euro scoate în evidenţă problemele pe care ţara le are în ceea ce priveşte implementarea condiţiilor de bailout stabilite cu cei doi creditori, scrie Financial Times.

Deficitele de venituri bugetare înregistrate lunar, com­binate cu întâr­zie­rile legate de ope­rarea redu­ce­rilor de cheltuieli pu­blice şi ale pla­nu­lui de privatizare în valoare de 50 de miliarde de euro, au împiedicat Gre­cia să-şi realizeze obiec­tivele con­ve­nite cu UE şi FMI.

În cadrul reuniunii informale a miniştrilor de finanţe din zona euro din Luxemburg ce a avut loc la finalul săptămânii trecute, ministrului grec de finanţe George Papaconstantinou i s-a cerut să-şi intensifice eforturile pentru implementarea programului de priva­tizare pus la punct în luna februarie, urmărind în acelaşi timp măsurile de combatere a evaziunii fiscale şi refor­mele structurale.

Totuşi, planul de privatizare se loveşte de obstacole de ordin juridic şi administrativ, similare celor care au stat în calea eforturilor anterioare de a concesiona terenuri de stat pentru turism, cât şi de o opoziţie fermă din partea sindicatelor din sectorul public.

Sindicatele au reuşit de ase­menea să înce­ti­nească ritmul re­for­melor con­ve­nite cu UE şi Fon­dul Monetar Internaţional în pri­vinţa redu­ce­rilor de costuri şi sporirii eficienţei, pla­nu­rile de fu­zi­u­ne şi închi­dere a mai multor sute de organizaţii de stat fiind amânate. Sin­di­catele pregătesc o nouă grevă generală în această săp­tă­mână.

Oficialii europeni cred că un pro­gram de privatizare reuşit, ce ar putea aduce fonduri noi echivalând cu peste 20% din PIB până în 2015, dublat de ajutor financiar suplimentar, ar putea disipa temerile privitoare la alocarea de noi fonduri Greciei.