Europa se grăbeşte să salveze din nou Grecia pentru a evita un şoc precum prăbuşirea Lehman Brothers

Europa face tot posibilul să pună capăt situaţiei disperate a Greciei, pregătind un pachet de susţinere în valoare de 60 de miliarde de euro, pentru a evita un Lehman Brothers 2, adică un şoc atât de puternic încât ar genera o nouă criză bancară şi o serie de falimente pe întreg continentul.

Grecia ar putea primi cel mai devreme luna viitoare un nou pachet de finanţare de 60 de miliarde de euro care să acopere nevoile de finanţare până în 2013 inclusiv, potrivit unui oficial grec, scrie The Wall Street Journal. Ajutorul, care l-ar completa pe cel de 110 miliarde de euro primit anul trecut, ar veni într-un moment în care se vorbeşte tot mai mult despre o posibilă restructurare a datoriilor Greciei, care au ajuns la 328 mld. euro sau 142,8% din PIB. Un alt oficial elen, dar şi reperezentanţi ai UE au negat însă faptul că Atena ar negocia un al doilea pachet de ajutor.

Posibilitatea restructurării datoriilor Greciei a fost readusă în discuţie de curând de către oficialii germani, dar este contestată cu vehe­menţă de oficialii BCE, care se tem de po­sibilele efecte negative asupra monedei euro.

"Restructurarea datoriilor ar însemna ruinarea economiei elene şi îngenuncherea siste­mului bancar, din cauza expunerilor pe care băncile le au faţă de obligaţiunile guver­na­men­tale", a spus Lorenzo Bini Smaghi, mem­bru al conducerii BCE. "Ar fi un adevărat co­laps economic", a completat el, subliniind că "de­zastrul grec se va propaga şi în alte state din zona euro, afectând în principal acele economii care abia au început să implementeze pro­grame de «tratament»".

"Trebuie conştientizat că aceasta va avea rapid consecinţe masive asupra sistemului bancar din Grecia şi nu numai. Nu ar face decât să amplifice criza", a spus şi Ewald Nowotny, alt oficial al instituţiei.

Băncile europene şi-au redus în ultimul tri­mestru din 2010 expunerea faţă de datoriile Gre­ciei de la 153,6 mld. dolari (106 mld. euro) în trimestrul trei la 130 mld. dolari (90 mld. euro). Ţările cu cele mai mari expuneri erau la finele anului trecut Franţa (53 mld. dolari) şi Ger­mania (34 mld. dolari), potrivit Băncii Regle­mentelor Internaţionale. Băncile irlan­de­ze şi-au redus cel mai drastic expunerea faţă de Grecia, de la 8,5 mld. dolari la 700 mil. dolari.

"Grecia reprezintă un caz tipic de in­sol­venţă. Zona euro nu este pregătită pentru un faliment, din cauza efectelor de conta­giune", a afirmat Daniel Dăianu, profesor de eco­nomie şi fost ministru de finanţe al Ro­mâniei.

Potrivit unei analize a Wall Street Journal, cu cât restructurarea datoriilor, nu doar ale Greciei, ci şi ale Portugaliei sau Irlandei, are loc mai devreme, cu atât impactul asupra băncilor din zona euro va fi mai mare. Dacă restruc­turarea se amână, celelalte ţări din zona euro vor fi ne­voite să ajute Grecia într-o perioadă în care con­tribuabilii sunt reticenţi în a scoate bani din buzunar pentru alte ţări.

Astfel, dacă vreunul dintre cele trei state îşi restruc­turează datoriile, valoarea datoriilor de­ţinute de investitorii privaţi ar putea fi redusă cu circa 50%, adică aceştia vor pierde jumătate din banii pe care i-au investit în titlurile de stat.

În schimb, dacă guvernele cer restruc­tu­rarea datoriei după 2012 se vor confrunta cu două alternative mult mai dificile, respectiv intrarea în incapacitate de plată către toţi creditorii privaţi, ceea ce ar însemna ieşirea de pe pieţele financiare timp de mai mulţi ani, sau cererea unor reevaluări în jos ale datoriilor faţă de ceilalţi membri ai zonei euro.

A doua varinată ar putea întâmpina pro­ble­me politice, poate chiar imposibil de rezol­vat. Până în 2013, datoria Greciei ar putea atinge nivelul nesustenabil de 170% din PIB. Ju­mătate din aceasta va fi deţinută de UE şi FMI, iar FMI are statutul de creditor preferat, ceea ce înseamnă că are întâietate la rambursare.

Impactul asupra României

"Canalul direct de propagare a undei de şoc către România al unei posibile restructurări va fi cel al sistemului bancar, unde instituţiile de credite elene au o prezenţă semnificativă", a declarat analistul economic Laurian Lungu. În România băncile greceşti deţin 15% din totalul activelor bancare, aceasta fiind cea mai importantă piaţă externă a creditorilor eleni. Referitor la sucursalele din România ale băncilor elene, Daniel Dăianu consideră că acestea nu se regăsesc în aceeaşi situaţie cu grupurile-mamă. "Problema mare va fi acasă, însă băncile greceşti sunt foarte precaute şi nu vor fi lăsate să cadă", a spus Dăianu. Alpha Bank este cea mai mare bancă elenă de pe piaţa locală, ea aflându-se pe poziţia a şasea în piaţă cu active de 21,3 mld. lei în decembrie 2010. Bancpost se afla pe poziţia a noua în clasamentul băncilor locale. Piraeus şi Banca Românească, deţinute de National Bank of Greece, se plasează pe locurile 11, respectiv 12. BCR, grup controlat de austriecii de la Erste Bank, este cea mai mare bancă din România, având o cotă de piaţă de 19,8% şi active de 67,7 miliarde de lei la sfârşitul lui 2010.