Toma, CECCAR: Noua lege a contabilităţii este un pas înainte către dereglementare. Vor fi aduşi în legalitate contabilii „la negru“

Autor: Andreea Neferu 10.05.2011

Marin Toma, 68 de ani, se află de 18 ani în fruntea CECCAR, una dintre cele mai importante şi stabile organisme profesionale din România, cu o istorie de 90 de ani.

Potrivit legii contabilităţii, modificată prin ordonanţă de urgenţă a guvernului, aprobată şi publicată în Monitorul Oficial la finalul lunii aprilie, orice absolvent de studii economice superioare va putea să organizeze şi să conducă contabilitatea companiilor cu o cifră de afaceri sub 35.000 de euro şi active totale sub 35.000 de euro.

"Sunt circa 349.000 de firme cu cifră de afaceri sub 35.000 de euro şi active sub 35.000 de euro, în condiţiile în care în total, în economie există circa 600.000 de companii. Acest lucru demonstrează cât de fărâmiţată este economia noastră", explică preşedintele CECCAR, care adaugă însă că aceste companii sunt importante din punctul de vedere al creării de locuri de muncă şi al faptului că pot susţine companiile mari, care îşi externalizează anumite servicii către acestea.

Pe de altă parte, o altă noutate pe care legea contabilităţii o aduce este faptul că aceşti absolvenţi de studii economice superioare vor putea în acelaşi timp să organizeze şi să ţină contabilitatea, precum şi să întocmească şi să semneze situaţiile financiare. Până în prezent, doar membrii CECCAR puteau realiza toate cele patru operaţiuni.

"Aici e problema cea mare care îl încorsetează pe întreprinzătorul cu afaceri şi active mai mici de 35.000 de euro: răspunderea o are aceeaşi persoană şi pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii, cât şi pentru întocmire şi semnare", spune Toma. El adaugă că atât întreprinzătorul riscă să dea socoteală organelor fiscale, cât şi absolventul de ASE, pentru că el răspunde de situaţiile întocmite şi semnate.

"Ca întreprinzător, trebuie să fii aventurist să accepţi un asemenea lucru. Aş separa aceste două procese (organizarea şi ţinerea, respectiv întocmirea şi semnarea - n. red.), pentru că riscul este destul de mare. La companiile mari doar cel care semnează răspunde. Spre exemplu, pentru o factură fictivă introdusă în costuri, sunt răspunzători împreună şi întreprinzătorul, şi absolventul de ASE, pentru că este fals în acte, deci o infracţiune."

Preşedintele CECCAR afirmă că simplificarea contabilităţii pentru firmele cu afaceri şi active mai mici de 35.000 de euro a fost, în anumite cazuri, greşit înţeleasă, dar că în prezent încă se lucrează asupra prevederilor.

"Aceste firme (cu afaceri şi active sub 35.000 de euro - n. red.) vor avea un sistem simplificat, la care încă se lucrează. Simplificarea are anumite limite, nu putem lăsa totul la întâmplare şi suntem îngrădiţi şi de anumite condiţii de la Bruxelles pe care trebuie să le respectăm. Ce este cert însă este faptul că vor avea raportări simplificate - în loc de 3 sau 5 situaţii financiare, ele vor raporta doar 2: bilanţul şi contul de profit şi pierdere."

De asemenea, Toma atrage atenţia asupra faptului că persoanele cu studii economice superioare, care organizează şi conduc contabilitatea la persoanele juridice cu o cifră de afaceri şi respectiv active sub 35.000 de euro pot desfăşura această activitate numai pe baza contractelor sau convenţiilor civile, încheiate potrivit Codului civil.

"Absolvenţii de studii economice superioare s-au grăbit să se înregistreze ca PFA (persoană fizică autorizată - n. red.) pentru a putea presta astfel de servicii (pentru firmele cu afaceri şi active sub 35.000 de euro), ceea ce este total greşit, pentru că pot fi acuzaţi de evaziune fiscală", explică preşedintele CECCAR.

Toma susţine că instituţia a realizat un studiu şi că intrarea absolvenţilor de studii superioare pe piaţa de servicii contabile pentru companiile cu afaceri şi active sub 35.000 de euro nu le va aduce probleme membrilor CECCAR.

"Măsura nu va afecta membrii CECCAR decât în proporţie de 5-10%. Doar 5-10% din clienţii pentru care membrii CECCAR ţin contabilitatea au afaceri de sub 35.000 de euro."

CECCAR are circa 30.000 de membri, dintre care aproximativ două treimi sunt experţi contabili (cu studii superioare de profil), iar restul sunt contabili autorizaţi (au studii medii). În prezent, circa 30-35% dintre cei care prestează servicii de contabilitate activează "la negru", astfel că, din această perspectivă, noua lege a contabilităţii ar putea avea un impact pozitiv.

"Până acum existau două metode prin care contabilitatea putea fi organizată şi condusă: prin compartimente proprii şi prin externalizare către membri CECCAR. Acum apare cea de-a treia cale, care practic ar putea aduce în legalitate contabilitatea «la negru»: persoanele fizice cu studii economice superioare, angajate cu contract sau convenţie civilă."

Problema pentru cei 30-35% dintre contabilii care activează la negru este faptul că "au o semnătură indescifrabilă, astfel că nu pot fi identificaţi, iar ANAF-ul local, atunci când încerci să afli mai multe despre situaţiile contabile respective, îţi spune că datele despre contabili sunt confidenţiale", explică preşedintele CECCAR.

În afară de aceşti contabili "la negru", pe piaţa serviciilor contabile, circa 30-35% din firme au compartimente proprii pentru contabilitate, unde pot exista, după caz, şi membri ai CECCAR, iar restul firmelor şi-au externalizat contabilitatea către membrii CECCAR.

Noua lege a contabilităţii va avea astfel un impact benefic şi asupra bugetului de stat, pentru că vor putea fi scoase la suprafaţă serviciile contabile "la negru". De asemenea, pe termen mediu şi lung, ar putea reprezenta un element prin care competiţia pe piaţa serviciilor contabile poate fi stimulată.

Pe de altă parte însă, efectele negative ar putea fi intrarea pe piaţa serviciilor a unor persoane care nu au cunoştinţe solide de contabilitate, dar şi faptul că unii antreprenori ar putea decide să-şi spliteze businessurile şi astfel să apară cu mai multe firme care au însă afaceri de cel mult 35.000 de euro fiecare.

"Nu există reglementări perfecte şi ne aşteptăm şi la consecinţe negative, cum ar fi cea că pe piaţa serviciilor contabile ar putea intra persoane «necontrolate şi necontrolabile», în cazul cărora nu se ştie dacă respectă normele de etică sau dacă ştiu contabilitate cu adevărat", spune Toma.

În medie, tariful încasat de o firmă care prestează servicii contabile pentru o firmă cu o cifră de afaceri mai mică de 35.000 de euro este de 150-200 de lei, în timp ce pentru o companie cu un business de 1 milion de euro, tariful poate ajunge la 500-600 de euro.

În altă ordine de idei, noua lege a contabilităţii reuşeşte să aducă clarificări asupra unor anumiţi termeni contabili. Spre exemplu, este stabilit clar ce înseamnă "entitatea de interes public". De ce este însă atât de important acest aspect? "Pentru că obligativităţile în materie de raportări financiare, audit sau etică sunt diferite, în funcţie de tipurile de instituţii sau companii. Spre exemplu, un auditor nu poate sta decât un anumit număr de ani la o entitate de interes public", explică Toma.

De asemenea, noua lege a contabilităţii aduce clarificări în privinţa raportărilor financiare pe care trebuie să le facă entităţile care funcţionează în România, dar nu au personalitate juridică.

În plus, sancţiunile au fost înăsprite: spre exemplu, neorganizarea şi neţinerea contabilităţii va fi amendată cu 1.000 până la 10.000 de lei, nedepunerea situaţiilor financiare anuale sau a raportărilor contabile la administraţiile financiare va atrage amenzi de 2.000 până la 5.000 de lei, în timp ce neefectuarea auditării situaţiilor anuale sau a situaţiilor anuale consolidate (când este prevăzută această obligaţie) atrage amenzi de 30.000 până la 40.000 de lei, potrivit ordonanţei de urgenţă de modificare a legii contabilităţii, publicată în Monitorul Oficial pe 22 aprilie 2011.

CECCAR intenţionează să publice în perioada următoare şi un ghid privind aplicarea noilor reglementări contabile.

Cine este Marin Toma, preşedintele CECCAR

Cine este CECCAR