Ce angajamente de reformă îşi ia Guvernul prin noua scrisoare de intenţie

Vânzarea unor pachete minoritare la companii de stat, eliminarea sub­ven­ţiei la energia termică şi achitarea datoriilor CNADR sunt principalele măsuri incluse în draftul scrisorii de intenţie discutat de autorităţile române cu FMI şi Comisia Europeană.

Principalele măsuri se axează pe continuarea procesului de consolidare fiscală, îmbunătăţirea colectării veniturilor bugetare, eficientizarea activităţii companiilor de stat, potrivit Ministerului Finanţelor.

Guvernul s-a angajat în discuţiile cu FMI să elimine subvenţia la energia termică în perioada imediată, astfel că factura populaţiei pentru încălzire şi apă caldă ar putea creşte cu până la 60% până la finele anului, în funcţie de capacitatea primarilor de a acoperi diferenţa din surse proprii.

Datorii de 737 mil. lei acumulate de CNADNR, reprezentând facturi pentru proiectele de investiţii, vor fi achitate până la finele lunii iunie, iar 622 de angajaţi vor fi disponibilizaţi până la acel termen. Proiectul scrisorii de intenţie relevă intenţia Guvernului de a vinde până la sfârşitul acestui an pachetul de acţiuni Oltchim rămas în proprietatea statului şi de a identifica în următoarele luni o soluţie pentru datoriile combinatului.

Totodată, până la finele anului Guvernul va scoate la vânzare un pachet reprezentând 20% din acţiunile CFR Marfă prin ofertă publică iniţială, urmând să privatizeze operatorul de transport atunci când condiţiile pieţei o vor permite.

Un obiectiv nescris al noului acord este intrarea economiei pe un trend de creştere, după ce a fost atins un nivel de stabilitate macroeconomică apreciat ca satisfăcător.

Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, a declarat ieri că o provocare importantă este creşterea economică pe termen mediu şi a subliniat că pentru a avea o creştere sustenabilă cel mai important element este menţinerea stabilităţii macroeconomice. În opinia lui Franks, pe termen mediu potenţialul de creştere a economiei este de circa 3%, dar FMI estimează că PIB-ul va avansa cu 3,5%-4% anul viitor şi cu circa 4% în 2013.

"Recunoaştem că economia s-a stabilizat. Ştim că România are nevoie de creştere economică puternică şi sustenabilă. Este una dintre cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană. Va exista o oarecare creştere economică, însă provocarea este cum să îmbună­tăţim această creştere. Nu vrem să ne întoarcem la creşteri economice de 6-7%, iar avansul PIB să nu fie însoţit de dezechilibre uriaşe, ci să fie sustenabil", a spus Franks.

FMI a redus prognoza privind creşterea economică de anul viitor la 3,5-4%, în loc de 4,4%, ceea ce indică luarea în calcul a unor riscuri suplimentare ca revenirea economiei reale să aibă loc într-un ritm lent după şocurile la care a fost supusă - cel mai mare fiind creşterea pe neaşteptate a TVA la 24% în vara anului trecut.

FMI a finalizat luni prima evaluare din noul acord, de tip preventiv, semnat cu autorităţile române în luna martie a acestui an.

Ce spune scrisoarea

• CNADNR va plăti facturi restante la proiectele de investiţii de 737 mil. lei până la sfârşitul lunii iunie, iar tot până atunci 622 de angajaţi vor fi disponibilizaţi.

• Guvernul va ceda cel mult 20% din acţiunile Tarom prin listare la Bursă sau prin vânzarea unui pachet similar către un investitor strategic. Se renunţă la planurile de vânzare a unor pachete minoritare la aeroporturile din Bucureşti şi Timişoara.

• Un pachet de 20% din acţiunile CFR Marfă va fi vândut până la sfârşitul anului prin ofertă publică iniţială. Guvernul ar urma să privatizeze compania atunci când condiţiile pieţei o vor permite.

• Combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea va fi trecut în lichidare dacă Guvernul nu reuşeşte să vândă până la sfârşitul anului pachetul majoritar de acţiuni pe care îl deţine. Consultantul juridic pentru vânzare ar trebui selectat până în iunie, iar până la sfârşitul lui septembrie ar trebui aleasă şi o bancă de investiţii care să ajute statul în acest proces.

• Guvernul s-a angajat să elimine subvenţia la energia termică în perioada imediată, astfel că factura populaţiei pentru încălzire şi apă caldă ar putea creşte cu până la 60% până la finele anului.