Cum reînvie o carte după o sută de ani/ de Daniel Nicolescu

Autor: Daniel Nicolescu 11.05.2011

Literatura se naşte (şi) din literatură. O demonstrează, dacă mai era nevoie, şi recent deshumata carte a lui François Edouard Raynal "Les Naufragés des Auckland" (foto 1), o robinsonadă de secol XIX care l-a inspirat (dar rău de tot) pe Jules Verne, pentru a lui "Insulă misterioasă". Aceasta din urmă este una dintre cele mai citite cărţi ale lumii, un bestseller universal şi atemporal, în legătură cu care nu mă pot împiedica să reproduc uimirea statistică a lui Dan C. Mihăilescu, cel din prefaţa simpaticei antologii "Cărţile care ne-au făcut oameni": "Cine se aştepta să vadă 8 nume din nouăsprezece (Andrei Pleşu, Nicolae Manolescu, Lucian Boia, Livius Ciocârlie, H.R. Patapievici, Andrei Cornea, Valeriu Stoica şi Dan C. Mihăilescu) citind şi citând cu voluptate Insula misterioasă (printre cărţile lor de căpătâi, n.n.)? Maaaare mister, de (psih)analizat intens pe viitor."

Lăsând psihanaliza pe seama altora, trebuie spus că textul vernian suscită încă un interes major şi că intră în categoria cărţilor formative care nu lipsesc din listele de lectură ale adolescenţilor-adolescenţi sau adolescenţilor-întârziaţi din toată lumea. Cartea care i-a furnizat lui Verne frisonul emulativ (nu doar pentru Insula misterioasă, ci şi pentru majoritatea volumelor din Călătoriile extraordinare, a căror acţiune se petrece în arhipelagurile de la antipozi, cu precădere în insulele Campbell şi Auckland) are titlul original "Les Naufragés ou Vingt Mois Sur Un Récif Des Îles Auckland: Un Récit authentique" şi a fost publicată la Edition Hachette în 1870, având 40 de ilustraţii semnate de A. de Neuville (între care şi un portret al autorului, F.E. Raynal, vezi foto 2). Cum se poate vedea, e vorba despre o relatare a unei aventuri personale, a unei experienţe trăite, ceea ce, poate, la vremea primelor ediţii, a contribuit la succesul uriaş al cărţii. O carte care a fost favorită în distribuţiile de premii de la sfârşitul anului şcolar în Franţa şi care a cunoscut nu mai puţin de douăsprezece ediţii până la începutul Primului Război Mondial. De atunci şi până la ediţia de azi (aprilie 2011, Editions de la Table Ronde, prefaţă de Simon Leys) - s-a scurs aproape un veac de tăcere şi de singurătate în rafturile buchiniştilor, fără nicio nouă reeditare. O sincopă care se cuvine însoţită de veşnicul oftat: Habent sua fata libelli...

Născut la Moissac, în 1830, François Édouard Raynal s-a făcut de timpuriu marinar, după care s-a instalat în Australia şi s-a apucat să scurme după aur. În noiembrie 1863, într-o tentativă de diversificare ocupaţională, pleacă să vânze foci în insulele Campbell şi, pocinog, se trezeşte în mijlocul unei furtuni cumplite, când vasul i se scufundă. Întors în ţara de obârşie după douăzeci de ani de rătăciri, Raynal publică povestea sub titlul amintit. E istoria naufragiului vasului Grafton, din noaptea de 3 spre 4 ianuarie 1864, eşuat în largul Noii Zeelande. Cei cinci membri ai echipajului, de naţionalităţi diferite (un american, un francez, un norvegian, un englez şi un portughez) îşi găsesc refugiul pe o insulă pustie şi prind să facă exerciţii de supravieţuire. În timpul celor douzeci de luni de exil, F.E. Raynal devine, pe rând, "consolatorul, sfetnicul, călăuza şi truditorul prin excelenţă" al nefericitei colonii, căreia îi expune într-un mod inspirat problemele morale legate de coabitarea în condiţii de singurătate, departe de civilizaţie.

Deşi, aşa cum mărturiseşte autorul încă din rândurile liminare, "condeiul îi era mai puţin familiar decât târnăcopul, toporul sau puşca", cartea are o scriitură seducătoare, cunoaşte un succes fulminant şi este tradusă rapid în italiană, germană, engleză şi suedeză. Nu în ultimul rând, primeşte în 1874 premiul Monthyon al Academiei franceze (recompensat cu 1.400 de franci, o sumă straşnică la vremea respectivă).

Până de curând, putea fi găsită doar ocazional, ca obiect bibliofil, pe Priceminister.com, cu preţuri între 30 de euro (ediţia din 1877) şi 213 euro (ediţia princeps), iar acum a invadat librăriile (8,50 euro) cu mari speranţe de a-şi reinventa destinul de succes. Care, probabil, va ajunge la parametrii optimi dacă va cădea sub ochii unui scenarist de film inspirat.