Noi am adoptat legea PPP, acum privaţii să vină cu banii! Dacă asta este abordarea, este o greşeală

Parteneriatul Public-Privat (PPP) nu înseamnă că Guvernul pune la dispoziţie un teren şi apoi stă cu mâinile în sân şi aşteaptă ca investitorii să vină cu banii, să realizeze proiectul şi apoi să împartă beneficiile cu statul, deşi o bună parte dintre responsabilii guvernamentali chiar asta cred.

Guvernul a aprobat recent o listă de 17 proiecte majore (autostrăzi, baraje, poduri) pe care doreşte să le construiască în parteneriat public-privat în urma modificării legii PPP prin ordonanţă de urgenţă luna trecută. Cum doreşte Guvernul să atragă investitorii în aceste proiecte de zeci de miliarde de euro?

Secretarul de stat în Ministerul Mediului Marin Anton a explicat ieri la seminarul "Săptămâna responsabilităţii - Responsabilitatea socială a companiilor" filosofia Guvernului: "Guvernul şi-a făcut treaba. Acum trebuie să vină la Guvern proiectele de la privat. Trebuie să vă folosiţi de cadrul legal pe care ţara şi Guvernul vi le-a pus la dispoziţie. Dorim ca implicarea statului să fie cât mai mică. Partea legislativă şi de concept sunt gata de start. Este datoria companiilor să-şi dezvolte businessul, pentru că din asta câştigaţi bani".

Nimic mai fals, crede Florian Niţu.

"Întâi trebuie să vezi câţi investitori ai. Trebuie să ai apoi resurse. Dacă ai avea un PPP în colectarea unei taxe, să spunem, este posibil ca Guvernul să nu vină cu niciun ban, pentru că de aici nu poate ieşi decât profit. Dar să-ţi imaginezi că faci un canal navigabil (canalul Bucureşti-Dunăre este inclus în cele 17 proiecte aprobate de Guvern pentru a fi realizate în PPP - n.n.) şi că investitorul privat finanţează integral proiectul şi apoi împarte cu tine, statul, beneficiile - 50 la 50 sau 30 la 70 - este o iluzie", spune Niţu.

Cum poate veni Guvernul cu bani, de vreme ce, constrâns de rigorile bugetare, ar vrea să se implice cât mai puţin în astfel de proiecte?

Niţu dă ca exemplu recenta dispută din Franţa între preşedintele Nicolas Sarkozy şi investitori referitoare la construcţia canalului Paris - Pas-de-Calis. Ea este următoarea: Sarkozy susţine că va face acest canal care costă 3,5 mld. euro cu bani privaţi, în vreme ce investitorii spun că aşa ceva este imposibil. Sarkozy afirmă că el se poate realiza cu banii altora decât ai statului, pentru că este rentabil. Investitorii spun că nu-şi pot recupera investiţiile într-un timp rezonabil. Probabil că aşa cum stau lucrurile acum, acest canal nu se va face niciodată şi aşa riscă şi România să facă cu proiectele sale, dacă Guvernul nu alocă bani, sugerează Niţu.

De altfel, în istorie, există parteneriate public-private care sunt monumente de eşec. Primul dintre ele este chiar tunelul de sub Canalul Mânecii. Investiţia trebuia recuperată în 30 de ani, dar în ritmul în care este exploatat tunelul investiţia va fi recuperată undeva într-un orizont de 150 de ani. Din acest motiv investitorii nu-şi asumă singuri întreg riscul, arată Niţu.

Anul trecut presa britanică califica drept un eşec de proporţii planul fostului premier Tony Blair de a realiza investiţii în parteneriat public-privat.

Florian Niţu spune că PPP-urile "prind" în ţările care îşi fac infrastructura de la zero şi în cele în care nu sunt reglementări stricte care să pună problema fie a perturbării concurenţei, fie cea a ajutorului de stat.

"PPP este o structură juridică complexă. Trebuie să ţii seama de multe constrângeri, în afară de situaţia în care nu pui la dispoziţie decât amplasamentul. Orice tratament fiscal poate fi considerat ajutor de stat, care este limitat de normele UE. Oricând se poate crea o înţelegere pe verticală care perturbează concurenţa. Era mai bine dacă făceam PPP-uri în urmă cu 20 de ani, când nu trebuia să ţinem seamă de aceste reglementări sau cel puţin nu eram penalizaţi pentru încălcarea lor. Dar atunci nu ştiam cum să procedăm. Acum am mai învăţat, dar trebuie să ţinem seamă de aceste constrângeri. Oricum, eu cred că la 21 de ani de când am intrat în capitalism este vremea să ne apucăm de aceste proiecte", spune Niţu.

Guvernul a modificat în aprilie legea PPP prin ordonanţă de urgenţă, iar Niţu consideră că ultimul act normativ a corectat foarte multe din lipsurile legii care fusese adoptată anul trecut. De altfel, legea a fost modificată la cererea Uniunii Europene, care considera că ea încalcă normele UE. Una dintre prevederile incriminate, anume garanţia de 2% cerută investitorilor care contestau un PPP, a fost eliminată în urma modificării legii. În schimb, Executivul a decis să oblige firmele aflate în situaţia de mai sus la plata unei sume fixe şi a unei cote de până la 1% din valoarea contractuală.