FMI: Criza din zona euro ar putea lovi şi Estul

Statele est-europene ar putea resimţi efectele crizei din zona euro dacă aceasta se intensifică şi ca urmare a legăturilor eco­no­mice puternice cu uniunea mo­ne­ta­ră, deşi regiunea a fost până acum bine izolată de undele de şoc din zona euro, avertizează Fondul Mo­ne­tar Internaţional (FMI), care re­co­­mandă guvernelor est-euro­pene să rezolve problema deficitelor bu­ge­tare mari, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

În situaţia în care băncile vestice vor fi afectate grav de acutizarea crizei, acestea şi-ar putea reduce expunerea în Europa Centrală şi de Est. "Trebuie reconstruite amorti­zoa­rele fiscale. Aceasta va reduce ris­cul ca tensiunile financiare din zona euro să se propage în Est. Va ajuta, de asemenea, la păstrarea con­trolului presiunilor inflaţioniste şi va sprijini măsurile de înăsprire a politicii monetare luate deja de unele guverne", conform raportului referitor la economia europeană. Instituţia arată că, în principal, sistemul financiar slab rămâne un pericol pentru sănătatea zonei euro.

Investitorii au avut încredere prea mare în Europa

Amplitudinea şi întinderea în timp a crizei fiscale a fost influenţată de integrarea parţială a sistemelor financiare după lansarea monedei euro. Investitorii în obligaţiuni au avut, de asemenea, rolul lor la apariţia crizei prin ignorarea problemelor, scrie Wall Street Journal.

"Pieţele s-au arătat prea puţin îngrijorate până pe la mijlocul anului 2007, ignorând riscurile legate de solvabilitate şi acoperind nevoile financiare mari cerând dobânzi reduse. Prin faptul că nu au cerut dobânzi mai mari, pieţele nu au reuşit să limiteze la timp această dezvoltare nesănătoasă", notează FMI.

Investitorilor le-a venit greu să creadă că statele din zona euro nu vor veni în sprijinul partenerilor cu probleme, având în vedere în special legăturile strânse dintre sistemele bancare naţionale, iar aceasta reprezintă una dintre cauzele pentru care ei nu au cerut dobânzi mai mari.

FMI apreciază că, deşi integrarea financiară între statele din zona euro a contribuit la acumularea de datorii, regiunea nu ar trebui să renunţe la acest proces, ci, din contră, să-l finalizeze, deoarece prin aceasta s-ar preveni apariţia altor crize bancare.

Totodată, instituţia consideră că restructurarea sistemului bancar din zona euro decurge prea lent, ceea ce întârzie completarea integrării.

FMI a venit în ajutorul a două state din zona euro, Grecia şi Irlanda, şi va contribui la un pachet de asistenţă financiară destinat Portugaliei. Instituţia se aşteaptă ca deficitele bugetare ale acestor state să evolueze în linie cu estimările guvernelor şi apreciază că pe termen mediu revenirea pe creştere economică în cele trei ţări va reprezenta unul dintre factorii cheie pentru rezolvarea problemei da­toriilor din zona euro.

România va avea cea mai mare creştere din Est

Pentru ansamblul Uniunii Europene, FMI estimează o creştere economică de 1,8% în acest an, acelaşi ritm ca în 2010, şi de 2,1% pentru 2012. În zona euro, avansul Produsului Intern Brut ar urma să încetinească de la 1,7% în 2010 la 1,6% în acest an. În 2012, PIB va urca cu 1,8%.

FMI prognozează că România va înregistra în 2012 cea mai mare creştere economică din Europa de Est, de 4,4%, ritm de care se apropie doar cel al Letoniei, de 4%.

Anul acesta însă avansul Produsului Intern Brut va fi cel mai slab din regiune, de 1,5%.

Ce e nou în ţările-problemă

Grecia

• Restructurarea datoriilor elene va avea consecinţe majore asupra siguranţei sistemului bancar din Grecia, dar şi asupra oricărei bănci cu expunere la obligaţiunile elene, a avertizat comisarul european pentru Afaceri Economice şi Monetare Olli Rehn.

• La rândul lui, CEO-ul Deutsche Bank Josef Ackermann apreciază că restructurarea datoriilor elene ar reprezenta "o greşeală uriaşă" care ar putea crea probleme în alte state.

Portugalia

• Portugalia are nevoie de spijinul tuturor partenerilor din uniunea monetară pentru a putea accesa lichidităţile Fondului European de Stabilitate Financiară. Finlanda vrea garanţii că va avea, alături de ceilalţi participanţi la pachetul de ajutor pentru Portugalia, prioritate la rambursarea datoriilor în faţa investitorilor privaţi.

• Ţara va trebui să convingă şi investitorii privaţi să nu-şi retragă fondurile din ţară înainte ca ajutorul să fie acordat, a declarat ministrul finlandez de finanţe Jyrki Katainen.