Cum se alege preşedintele PDL. 1.400 de delegaţi şi 400 de jurnalişti urmăresc Convenţia PDL

Convenţia Naţională (CN) a PDL care începe mâine şi în cadrul căreia va fi ales preşedintele formaţiunii este "organul suprem" al partidului, potrivit art. 63 din statutul formaţiunii.

Pentru partidele politice statutul trebuie să fie literă de lege întrucât este înregistrat la tribunal alături de denumire formaţiunii. Convenţia Naţională a PDL este singurul for care stabileşte politica generală a partidului, alege conducerea sau schimbă statutul.

Convenţia Naţionala ordinară se reuneste din 4 în 4 ani, la convocarea Consiliului Naţional de Coordonare (CNC), un for de decizie mai restrâns, dar extrem de influent.

CNC stabileşte locul şi data reuniunii CN, timpul de desfăşurare şi numărul de delegaţi care nu poate fi mai mic de 1.000. La Convenţia de mâine vor fi 1.400 de delegaţi. Aproape 400 de jurnalişti din România şi din străinătate au fost acreditaţi la reuniunea PDL.

Există delegaţi de drept (personalităţi marcante ale partidului sau cei care deţin funcţii de conducere) şi delegaţi aleşi din filialele judeţene. Numărul delegaţilor aleşi trebuie să fie întotdeauna mai mare decât a delegaţilor de drept.

Preşedintele partidului este ales în funcţie de moţiunea pe care o propune. Moţiunile înregistrate de candidaţi pentru funcţia supremă în partid sunt alternative programatice în privinţa linei şi a conduitei politice a partidului. Este o tradiţie veche a PD şi, într-un fel, vine dintr-un trecut plin de spasme. În 1992, Petre Roman a câştigat cu moţiunea sa şefia FSN în faţa lui Ion Iliescu, lucru care a condus la ruperea Frontului prin plecarea lui Ion Iliescu şi a apropiaţilor săi care au fondat PDSR (actualul PSD).

Potrivit art. 67 din statutul PDL, fiecare moţiune va cuprinde idei care promovează valorile creştin-democrate, liberale şi conservatoare. Moţiunea câştigâtoare devine programul de actiune politică al Partidului Democrat Liberal pentru urmatorii ani, până la urmatoarea CN în care se alege un preşedinte al PDL.

Organizaţiile judeţene se pronunţă, înainte de Convenţie, prin vot secret asupra susţinerii uneia sau alteia dintre moţiuni. Acest vot este crucial pentru că o moţiune nu poate fi susţinută dacă nu întruneşte adeziunea a cel puţin 10 filiale. Totuşi, delegaţii nu pot fi obligaţi în CN să voteze cum s-a decis în organizaţie.

Votul pentru alegerea preşedintelui formaţiunii este secret, dar este importantă ordinea în care se votează. Se poate vota în ordinea alfabetică a tuturor delegaţilor, dar, la fel de bine, în ordinea alfabetică a judeţelor (care poate fi completată de o nouă ordine alfabetică a participanţiolor dintr-un judeţ). În acest ultim caz, votul este mai uşor de urmărit şi controlat de către şefii judeţelor, lucru cvasiimposibil în primul caz. PDL a optat de această dată să voteze în ordinea alfabetică a tuturor delegaţilor, astfel că rezultatul nu va fi ştiut decât pe ultima sută de metri.

Moţiunea câstigatoare devine Programul politic de actiune al PDL, iar autorul ei şeful partidului.

Înainte de vot se organizează o dezbatere care durează de obicei de dimineaţă până seara, iar candidaţii răspund întrebărilor din sală - este un fel de examen public.

Dacă nicio moţiune nu câştigă din primul tur majoritatea, se organizează un al doilea tur între primele două moţiuni aflate în frunte (PDL are acum trei moţiuni depuse de Emil Boc, Vasile Blaga şi Teodor Paleologu). Iarăşi, de obicei, cel de-al doilea tur ţine şi până după miezul nopţii, de accea la astfel de întâlniri sunt rezervate două zile.

Liderul motiunii care obţine majoritatea voturilor valabil exprimate in turul 1 sau în turul al doilea, este declarat presedinte al PDL.

Fiecare candidat are un grup de sprijin format din 35 de oameni. Cei 35 de membri ai grupului de promovare devin membri ai CNC (un for restrâns dar extrem de influent) în cazul moţiunii câştigătoare.