Dusterul i-a adus preşedintelui Băsescu creşterea economică dorită

Creşterea PIB de 1,6% în trim. I a fost de­ter­mi­nată de creşterea exporturilor cu 40%, iar exporturile au fost îm­pinse de Duster, care au crescut cu 500% pe primul trimestru.

Creşterea Produsului Intern Brut al României în primul trimestru (T1) al acestui an anunţată vineri de Statistică şi aşteptată cu sufletul la gură de întreaga economie a atârnat de un singur fir de aţă - creşterea puternică a vânzărilor Dacia Duster, ara­tă o analiză a Ziarului Financiar. Astfel, Dusterul a fost cel care i-a adus până la urmă preşedintelui Traian Băsescu mult-anunţata ieşire din recesiune.

Institutul Naţional de Statistică a anunţat vineri o creştere cu 0,6% a PIB-ului pe T1 faţă de tri­mestrul anterior şi de 1,6% faţă de T1 din 2010, creştere care s-a bazat în primul rând pe exporturi.

Datele arată că Duster a împins exporturile României, care pur şi simplu au explodat în trimestrul I 2011 faţă de aceeaşi perioadă din 2010, marcând o creştere de 40%, până la 11 mld. euro. Evoluţia exporturilor a fost crucială pentru PIB-ul pe T1, în condiţiile în care comerţul intern a scăzut cu peste 5% an la an din cauza diminuării puterii de cum­părare a populaţiei şi a scumpirii mărfurilor, iar investiţiile nu şi-au revenit. Exporturile Da­cia au crescut cu 53% în trim. I 2011 faţă de trim. I 2010, până la aproape 1 miliard de euro. Din această valoare, 600 mil. euro o re­prezintă Dusterul, faţă de 100 mil. euro în trim. I din 2010.

Vânzările Duster au ajuns să reprezinte 50% din vânzările Da­cia Piteşti, spre deosebire de acum un an, când reprezentau doar 25%, iar cel mai important este că un Duster este de două ori mai scump decât un Logan, deci valoarea adăugată este mai mare. Ca urmare, Dusterul este cheia creşterii pe T1.

În total, exporturile Dacia în primul trimestru s-au ridicat la circa 1 mld. euro, adică la aproximativ 10% din totalul exporturilor Ro­mâniei. În condiţiile în care exporturile vor repre­zenta în acest an apro­xi­mativ 35-40% din Produsul Intern Brut, circa 1-1,5% din PIB va fi reprezentat exclusiv de Duster. Situaţia reflectă de altfel starea generală a econo­miei României, care este în acest moment într-o stare de "insularizare". Astfel, evo­luţia acesteia este determinată direct de mari com­panii precum Dacia, Petrom, Sidex, Alro sau Nokia, dar aceste companii nu "capilarizează" sufi­cient în economie pentru a o trage după sine, ci au impact limitat.

Strânsa legătură dintre evoluţia Automobile Dacia şi economia locală a dus acum la o creştere a acesteia, dar în toamna lui 2008 şi începutul lui 2009 a contribuit la scăderea puternică a economiei, când constructorul de la Mioveni a oprit producţia pe fondul scăderii puternice a pieţei auto atât din România, cât şi din Europa de Vest.

ZF a subliniat într-un articol la începutul lunii mai (Duster a ajuns la 50% din producţia Dacia) faptul că noul model al Dacia, mai performant, a ajuns să reprezinte în primul trimestru al acestui an jumătate din producţia uzinei Dacia şi aproximativ 60% din exporturile companiei în acelaşi interval.

Mai mult, spre deosebire de celelalte modele din gama Logan fabricate de Dacia la Mioveni, Duster are un preţ dublu, în medie de 15.000 de euro, contribuind într-o proporţie semnificativă la valoarea exporturilor şi a producţiei uzinei.

Spre exemplu, dacă un muncitor de la Dacia asamblează acum 20 de portiere la Duster pe oră, are un aport dublu la PIB faţă de trimestrul 1 din 2010, când asambla 20 de portiere de Sandero. Sandero costă circa 8.000 de euro.

Un muncitor la Dacia câştigă în medie 2.000 de lei (500 de euro) pe lună. Pe porţile fabricii Dacia iese o maşină la trei minute, iar programul este non-stop.

La nivelul anului trecut, pe fondul intrării în producţie a SUV-ului şi al lansării comerciale a acestuia în luna martie, cifra de afaceri a Automobile Dacia a înregistrat cel mai puternic avans din ultimii patru ani, de aproape 30 de procente, la peste 2,7 mld. euro. Atingerea acestui nivel vine pe fondul majorării producţiei la un nivel record de peste 341.000 de unităţi, apropiat de capacitatea maximă de 350.000 de maşini a uzinei, din care aproape 90% au fost exportate către principala piaţă a Dacia - Europa de Vest, în frunte cu Franţa şi Germania, motorul principal fiind SUV-ul Duster, a cărui producţie a depăşit pragul de 80.000 de unităţi în şapte luni.

Mai mult, la nivelul anului trecut, exporturile companiei au ajuns la un nivel record de 90% din totalul producţiei, însă nu a mai fost atins şi un nou record în ceea ce priveşte profitabilitatea companiei, dar s-a realizat o creştere a acesteia de 30% faţă de anul anterior, la 71 mil. euro.

Potrivit datelor INS, maşinile şi echipamentele au avut o pondere de aproape 43% în totalul exporturilor din trimestrul întâi de 11 mld. euro, adică echivalentul a 4,7 mld. euro. Pe locul al doilea au fost produsele manufacturate, cu aproape 33%. Produsele chimice şi combustibilii minerali au avut fiecare ponderi de circa 6%.

Nicolaie Alexandru-Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank, apreciază că sectorul auto care a livrat mai mult la export, a avut cea mai importantă contribuţie la redresarea economiei.

"Plusul pentru economie a venit din industrie, adică în cea mai mare parte din exporturi. Pe primul loc au fost exporturile auto, şi nu e vorba doar de maşini, ci şi de subansambluri. Apoi este vorba de echipament electric, care a avut o performanţă foarte bună, iar pe locul trei a fost exportul de produse din petrol", spune Chideşciuc.

Astfel, în mod paradoxal, preţul mai mare al combustibililor a ajutat la revenirea economiei, pentru că a diminuat consumul intern, punând astfel producătorii în situaţia de a exporta mai mult, inclusiv ca volum. În plus, şi încasările pentru produsele exportate au fost mai mari, în directă legătură cu preţurile. Statistica urmează să prezinte structura detaliată a Produsului Intern Brut pe 8 iunie, iar abia atunci se va vedea ce sectoare au contribuit la redresarea economiei şi care au rămas în scădere.

Chideşciuc spune că probabil şi consumul intern a marcat o uşoară creştere în primul trimestrul întâi, cu toate că retailul sau comerţul cu amănuntul arată o scădere de peste 5% an la an. "Am avut rate de dobândă foarte mici la lei şi un curs mai jos, care au ajutat probabil partea de consum în primul trimestru. Nu neapărat prin creditele noi, pentru că vânzările au fost slabe, dar clienţii au avut mai puţin de plătit la împrumuturile în derulare", spune Chideşciuc.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, spune că aprecierea de circa 4% a leului faţă de euro din primul trimestru nu ar fi trebuit să aibă un impact semnificativ asupra exportatorilor.

"Aprecierea de la începutul anului nu este foarte rea pentru exportatori, aceştia având suficiente rezerve din câştigurile din productivitate", comentează Dumitru. El subliniază că aprecierea leului cel puţin în termeni reali (luând în considerare şi inflaţia) este o tendinţă care se va manifesta pe termen lung, fiind parte din procesul de convergenţă.