Pe mâinile cui încape salvarea Portugaliei, după arestarea şefului FMI

Miniştrii finanţelor din zona euro vor aproba, în întâlnirea de luni, pachetul de finanţare externă de la FMI şi UE pentru Portugalia, inclusiv condiţiile impuse de Finlanda, însă discuţiile sunt puse într-un con de umbră de acuzaţiile de tentativă de viol aduse şefului FMI, transmite Reuters.

Dominique Strauss-Kahn, arestat duminică la New York, va fi înlocuit la reuniunea miniştrilor europeni de directorul executiv adjunct al FMI Nemat Shafik, potrivit instituţiei financiare de la Washington.

Oficialii europeni vor exercita presiuni şi asupra Greciei pentru a obţine promisiunea unor noi măsuri de austeritate în schimbul aprobării unui nou împrumut de urgenţă.

Un oficial elen a declarat că arestarea lui Strauss-Kahn ar putea cauza unele întârzieri în programul de bailout al Greciei cu FMI şi UE.

Strauss-Kahn ar fi trebuit să participe luni la reuniunea miniştrilor de finanţe din statele zonei euro şi să se întâlnească cu cancelarul german Angela Merkel.

Portugalia a convenit recent, cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional asupra unui pachet de finanţare externă de 78 miliarde euro.

Planul trebuie aprobat în unanimitate de miniştrii finanţelor din zona euro, însă parlamentul Finlandei a stabilit vineri condiţii pentru a aviza programul, impunând Lisabonei să ceară creditorilor din mediul privat să-şi menţină expunerea pe datoriile portugheze.

Cea de-a doua condiţie stabilită de finlandezi este demararea unui program de privatizări în Portugalia, pentru atragerea de fonduri. Oficialităţile europene nu au cerut menţinerea expunerii investitorilor privaţi în cazul programelor de bailout obţinute anul trecut de Grecia şi Irlanda.

"Sunt încrezător că pachetul portughez va fi aprobat luni", a declarat comisarul european pentru Economie şi Politică Monetară, Olli Rehn, adăugând că dobânda împrumuturilor către Portugalia va fi între 5,5% şi 6%, în funcţie de decizia miniştrilor.

Aceste dobânzi sunt similare cu costurile de împrumut stabilite de acordul iniţial convenit de statele din zona euro privind fondurile de urgenţă alocate prin Fondul European de Stabilitate Financiară.

Costurile acordului Greciei, stabilite iniţial la circa 5,2%, au fost reduse de liderii zonei euro în luna martie la 4,2%. Dobânzile plătite de Irlanda pentru finanţarea externă au fost stabilite la 5,8% şi nu au fost reduse din cauza unei dispute privind nivelul de impozitare a companiilor în Irlanda, considerat prea scăzut de Franţa şi Germania.

Finlanda a decis de asemneea că, pentru a participa la orice viitor bailout al unui stat membru, după Portugalia, va fi necesar ca guvernul ţării respective să garanteze cu colateral creditele de la zona euro, pentru a limita expunerea contribuabililor.