Cum au trăit recesiunea cinci dintre cei mai puternici antreprenori: Dan Osahie - Altex, Dan Şucu - Mobexpert, Dragoş Pavăl - Dedeman, Viorel Cataramă - Elvila - şi Raul Ciurtin - Albalact

Criza se va încheia în momentul în care românul de rând va trăi mai bine, când ziua de mâine va fi mai bună. Afirmaţia lui Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, liderul pieţei de mobilă, arată că mediul de business rămâne în continuare mai rezervat după anunţul ieşirii din recesiune şi asta în condiţiile în care Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei de Prognoză afirma că ar putea modifica chiar prognoza de creştere pentru 2011 de la 1,5% la 2%.

Ziarul Financiar a invitat ieri cinci dintre cei mai puternici antreprenori români - Dragoş Pavăl (Dedeman), Dan Şucu (Mobexpert), Dan Ostahie (Altex), Viorel Cataramă (Elvila) şi Raul Ciurtin (Albalact) să povestească cum au trăit cei doi ani şi trei luni de recesiune economică din România. Cei cinci au împreună afaceri de peste 800 mil. euro şi câteva mii de angajaţi.

Dan Şucu se întreabă, de exemplu, cum poate fi mai bine pentru românul de rând care primeşte în continuare veşti proaste, în condiţiile în care se anunţă creşteri ale preţului la gaze, la energie, iar salariile se menţin constante. "Cum protestează oamenii? Nu mai cumpără", a mai spus Şucu. În primele trei luni ale acestui an, Mobexpert a înregistrat o scădere de aproximativ 5% recuperată parţial în aprilie.

Şi Dan Ostahie, proprietarul retailerului de electronice, electrocasnice şi produse IT Altex, spune că în ultimii doi ani s-au întâmplat multe. Dacă anii 2009-2010 au fost ani ai scăderilor, în care jucătorii au învăţat jocul descreşterii, în 2011 va exista o creştere micuţă a pieţei de 8-10%. Altex a obţinut anul trecut o cifră de afaceri de 195 de milioane de euro, în creştere cu 7% faţă de 2009.

"Creşterea anunţată de INS este o creştere micuţă cu semn pozitiv, însă trebuie să fim rezervaţi. Deşi se poate spune că economia a ieşit din recesiune după două trimestre consecutive de creşteri, consumul îşi va reveni mai târziu. Există un decalaj de 12 luni între revenirea economiei şi cea a consumului. Odată ce va intra pe o pantă ascendentă, consumul va creşte cel puţin unu-doi ani."

Cum s-a ajuns aici

Un vis urât din care toţi antreprenorii români sperau să se trezească repede - aşa a început recesiunea pentru afacerile româneşti pornite de la zero după '90.

Perioada 2009-2010 care coincidea pe plan local cu "sărbătoarea" celor 20 de ani de capitalism a determinat însă o reaşezare din temelii a companiilor româneşti confruntate cu scăderi ale vânzărilor, cu atitudinea ezitantă a băncilor care nu mai creditau orice, cu un mediu politic instabil, cu modificări fiscale cu impact major asupra consumului, dar şi cu noi oportunităţi de creştere.

"A fost rău pentru că veneam după o perioadă de creşteri importante, iar la început speram cu toţii că o să ne revenim repede, ceea ce nu s-a întâmplat. Am fost astfel obligaţi să ne disciplinăm, să fim mai atenţi la costuri şi la strategiile pe care urma să le aplicăm", a spus Raul Ciurtin, preşedinte şi acţionar al Albalact, cel mai mare producător din industria laptelui controlat de antreprenori români.

Perioada 2008-2011 este descrisă de antreprenorul român drept una foarte grea, în care presiunea pe profitabilitate a fost mai mare decât în anii de boom economic. "În 2008 şi 2009 a fost şi o atitudine ezitantă a băncilor faţă de mediul de business, dar această perioadă a fost depăşită în ceea ce ne priveşte", afirmă Ciurtin, care adaugă însă că valul de optimism care pare să cuprindă mai multe voci din economia locală nu a ajuns încă şi la el.

"Nu văd o revenire a consumului anul acesta, pentru că nu văd de unde ar putea să vină această creştere a puterii de cumpărare atâta timp cât bugetele oamenilor nu cresc."

Pe omul de afaceri Viorel Cataramă, care controlează afacerea Elvila din industria mobilei, izbucnirea crizei l-a prins fără credite la bănci, mutare pe care o consideră printre cele mai importante din activitatea companiei sale. Cu toate acestea, recesiunea l-a determinat pe antreprenorul român să renunţe la 500 de angajaţi. "Era obligatoriu să reducem costurile pentru că vânzările au scăzut. Apoi am trecut în conservare anumite active (anumite utilaje nu au mai fost folosite - n.red.)", a declarat Cataramă.

Întrebat când crede că în România nivelul de trai va ajunge la situaţia anterioară crizei, omul de afaceri a răspuns că nu mai devreme de zece ani. "În România nu poţi să ştii niciodată ce se va întâmpla pe termen mediu astfel că nu poţi să-ţi faci un plan de afaceri", a mai adăugat proprietarul Elvila. Grupul de firme Elvila are puţin sub 2.000 de angajaţi, iar anul trecut cifra de afaceri a sărit de 100 mil. euro.

Partea goală a paharului

Recesiunea a adus în prim-plan insolvenţele, care nu făceau parte din limbajul de business al antreprenorilor români în anii de boom economic, dar care au venit ca un tăvălug lovind în special afacerile din imobiliare şi retail, sectoare unde extinderea a venit în special cu credite de la bănci.

Din acest punct de vedere, bilanţul anilor de criză arată că numărul firmelor care au ajuns să se confrunte cu procedura insolvenţei a depăşit 34.000, adică cel puţin o firmă din 20 la nivel naţional a ajuns în incapacitate de plată. Peste 90% dintre aceste firme au intrat sau vor intra în faliment, în condiţiile în care doar 900 din 34.000 încearcă să se reorganizeze şi nici măcar acestea nu au 100% şanse de însănătoşire. Printre marile afaceri aflate în curs de reorganizare se numără retailerii Flanco şi Leonardo, în timp ce falimente răsunătoare au fost declarate în special în zona proiectelor imobiliare, printre acestea numărându-se centrele comerciale City Mall din Bucureşti şi Tiago din Oradea sau ansamblurile rezidenţiale Cortina Residence şi Blue Tower din Capitală.

Partea plină a paharului

Recesiunea nu a adus însă doar falimente, ci şi multe oportunităţi de creştere, în condiţiile în care preţul terenurilor, al materialelor de construcţii a scăzut, iar costurile cu forţa de muncă s-au mai redus şi ele.

"Anii de recesiune i-am trăit încordaţi la maximum deoarece a trebuit să turăm motoarele pentru a profita de această situaţie în care terenurile au devenit disponibile şi ne-a fost mai uşor să ne extindem. Era important să ne mobilizăm deoarece nu ştii niciodată cât ţine această conjunctură", spune Dragoş Pavăl, preşedinte şi unul dintre acţionarii retailerului de produse de bricolaj Dedeman, liderul pieţei de profil.

În anii de recesiune compania şi-a majorat vânzările cu peste 100 mil. euro, până la 360 mil. euro, pe fondul extinderii reţelei cu mai bine de zece magazine. Două au fost deschise chiar în acest an, în Cluj şi Drobeta-Turnu Severin, iar o nouă inaugurare este programată pentru luna iulie, în Baia Mare, spune Pavăl.

Extinderea a costat însă peste 100 de milioane de euro şi a fost realizată inclusiv prin credite bancare, Dedeman având contracte de finanţare cu BCR, ING, Raiffeisen, RBS şi UniCredit Ţiriac Bank. Dedeman şi-a asigurat şi un portofoliu important de terenuri, în condiţiile în care compania îşi propune să ajungă la 40 de magazine.

"Cine iese întreg din criză are toate şansele să meargă cu bine înainte, mai ales că această perioadă de recesiune a obligat companiile să fie mai competitive şi a aşezat unele lucruri, cum ar fi preţurile din imobiliare care ne afectau pe fiecare dintre noi", a concluzionat Raul Ciurtin de la Albalact.