Gânduri de criză: Doamne ajută! Am curajul să pornesc de la zero. Dar în altă ţară.

Citiţi aici despre criza prin care au trebuit să treacă românii, cu sau fără voia lor. Un cititor ZF care a preferat să nu îşi dea numele ne-a scris despre deznodământul celor doi ani şi jumătate de criză: emigrarea.

În 2009 câştigam destul de frumuşel. În jur de 2.300 Euro. Plus maşină de serviciu şi benzină, al 13 salariu, bonuri de masă, prestigiu social etc.

În iunie 2010 mi-am pierdut slujba. Am zis că este o oportunitate să fac ceva care să-mi placă. În Noiembrie 2010 guvernul şi-a zis că nu mai sunt bani. Mi-au tăiat din ajutorul de somaj 200 RON. Banii aceia reprezentau pentru mine mâncarea pe 2 săptămâni. Noroc că din februarie am început să primesc ajutorul de somaj întreg. încă îmi caut ceva de muncă.

Acum văd cu claritate oportunitatea pe care o căutam în 2010. Să plec din România. Mai am câteva zile şi o sa primesc viza de emigrare în UK.

Doamne ajută! Am curajul să pornesc de la zero. Dar în altă ţară.