Statul tot înghite bani: datoria publică a sărit cu 5 mld. lei în T1

Datoria publică a crescut în primul trimestru cu 5 mld. lei (1,22 mld.euro), ajungând la sfârşitul lunii martie la un nou maxim istoric de 198,9 mld. lei (48 mld. euro), potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

Evoluţia a fost influenţată şi de încasarea în ultima parte a lunii martie a celei de-a patra tranşe din împrumutul de la Comisia Europeană, de 1,2 mld. euro.

După ce în ianuarie datoria publică scăzuse cu 3,5 mld. lei, în februarie s-a reluat trendul ascendent, iar ritmul de creştere s-a accentuat în mar­tie, când ponderea datoriei în PIB a ajuns la 36,7%.

Analiştii au avertizat de mai multe ori că structura datoriei României are un profil nefavorabil al scadenţelor, având în vedere ponderea mare a împrumuturilor pe termen scurt, de sub 1 an.

"Atât timp cât reuşim să menţinem datoria publică sub control, în jur de 40% din PIB, este bine. În ceea ce priveşte problema legată de ponderea mare a datoriei pe termen scurt, cred că odată ce va începe programul MTN de obligaţiuni pe pieţele externe, situaţia se va îmbunătăţi. Ai nevoie de volume foarte mari şi de termene foarte lungi ca să poţi să modifici structura datoriei", a comentat Lucian Anghel, economistul-şef al BCR.

Necesarul de finanţare rămâne ridicat în acest an, nivelul estimat de analişti fiind de aproximativ 20 mld. euro. Statul trebuie să finanţeze în acest an un deficit bugetar de 4,4% din PIB, reprezentând circa 24 mld. lei (circa 6 mld. euro), şi să refinanţeze titlurile scadente. În iulie, Finanţele au un vârf de plată de aproximativ 2,4 mld. euro, în condiţiile în care ajung la scadenţă două împrumuturi în euro contractate de la băncile locale în 2009 şi 2010.

Finanţele anticipează o creştere a serviciului datoriei publice guvernamentale în acest an la 62,5 mld. lei (circa 15 mld. euro), din care 51,4 mil. lei reprezintă rate de capital, iar diferenţa dobânzi.

Analizând structura datoriei publice pe valute, se observă că în martie cea mai mare parte este în lei şi euro, cu ponderi de 46,5%, respectiv 43% din total.

Pe tipuri de instrumente, împrumuturile de stat (de la CE, FMI şi alte instituţii financiare internaţionale) au o pondere de 39,9% din datoria publică totală, obligaţiunile - 19,9%, iar certificatele de trezorerie - 18,5%. Eurobondurile deţin doar 5,38% din total.

Anul trecut datoria publică a crescut într-un ritm rapid de 32%, în condiţiile în care statul s-a împrumutat masiv şi a ajuns la 194 mld. lei. Practic, datoria publică a crescut de la 35 la 46 mld. euro în 2010, adică cu 1 mld. euro pe lună.