Marii proprietari au cumpărat teren agricol în ultimii patru ani de 500 de milioane de euro

Suprafaţa de teren agricol exploatată în cadrul fermelor de 1-5 hectare s-a redus în ultimii patru ani cu 400.000 de hectare, în timp ce fermele de peste 50 de hectare au câştigat 500.000 de hectare de teren. În bani, această modificare înseamnă tranzacţii de 500 de milioane de euro, având în vedere un preţ mediu de 1.000 euro/ha.

"Există un plus în agricultură în acest an, scad exploataţiile mici şi cresc cele mari", a declarat ieri Valeriu Tabără, ministrul agriculturii în cadrul unui seminar.

Fermele care exploatează între 1 şi 5 hectare de teren s-au încadrat în ultimii patru ani pe un trend descendent din punctul de vedere al suprafeţelor exploatate. Suprafaţa agricolă exploatată în astfel de ferme s-a redus în această perioadă cu 16%, până la 2 milioane de hectare.

De cealaltă parte, fermele mai mari de 50 de hectare, despre care specialiştii spun că sunt cele care se pot bate de la egal la egal cu jucătorii din vestul Europei, s-au mărit în ultimii patru ani cu 57%, până la 5,5 milioane de hectare. Tranziţia s-a făcut dinspre exploataţiile mici către cele mari, în condiţiile în care în ultimii ani suprafaţa fermelor care exploatează între 5 şi 50 de hectare a rămas constantă la 2 milioane de hectare.

Majorarea suprafeţelor din fermele medii şi mari este un pas spre comasarea terenurilor, crede şi Gheorghe Flutur, fost ministru al agriculturii în perioada 2004-2006.

"Fărâmiţarea terenurilor este un efect al incoerenţei legislative de după 1990. Retrocedarea terenurilor nu a fost urmată şi de măsuri care să stimuleze comasarea acestora", a explicat Flutur.

Despre comasarea terenurilor s-a discutat intens în ultima perioadă, însă legea care ar fi trebuit să îi amendeze pe cei care nu lucrează terenurile şi care ar fi adus 200 de milioane de euro la bugetul de stat a rămas la stadiul declarativ. Această lege ar fi trebuit atât să reducă suprafeţele de teren nelucrate, cât şi să accelereze comasarea terenurilor. Cea mai recentă justificare pentru întârzierea acestei măsuri legislative a fost că decizia este una politică şi că la nivelul Guvernului s-a decis că "sunt prea multe taxe". Acum, reprezentanţii MADR propun măsuri separate pentru comasarea terenurilor şi pentru reducerea suprafeţelor pe care acum cresc buruieni.

Agenţia Domeniilor Statului, bancă funciară?

Una dintre noile măsuri propuse de reprezentanţii MADR este transformarea Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) într-o "bancă funciară", care să cumpere din piaţă terenuri agricole, să le comaseze pentru ca apoi să le arendeze sau să le vândă.

"Agenţiei Domeniilor Statului i s-a interzis până acum vânzarea şi cumpărarea terenurilor, deci s-ar modifica un singur articol care să permită aceste acţiuni, care nu includ terenurile din proprietatea statului. Astfel, terenurile care sunt achiziţionate să poată fi comasate, arendate şi vândute", a explicat Tabără.

ADS este responsabilă de privatizarea societăţilor agricole de stat şi de concesionarea terenurilor agricole deţinute de aceste societăţi. Una dintre responsabilităţile acestei instituţii este comasarea terenurilor agricole pentru a le concesiona sau vinde. În prezent ADS deţine circa 340.000 de hectare de teren, dintre care cele mai mari suprafeţe în Brăila (69.000 ha), Călăraşi (52.000 ha), Dolj (20.000), Constanţa (18.500) sau Giurgiu (18.000).