Monumente publice dispărute/ de Stelian Ţurlea

Un excelent album care îmbină imaginile actuale şi de arhivă, mai ales, cu informaţii extrem de utile şi comentarii docte, care poate interesa deopotrivă istoricul de artă, istoricul propriu-zis şi publicul larg a scos la lumină de curând Editura Institutului Cultural Român - Bucureşti. Materie şi istorie. Monumentul public şi distopiile lui.*) Ediţie bilingvă (română-engleză). Concept editorial: Anca Benera, Alia Şerban. Texte de: Ioana Beldiman, Ellen Blumenstein, Reuben Fowkes, Duncan Light, Ciprian Mihali, Deborah Schultz, Alina Şerban, Ioana Vlasiu
Traducere: Samuel F. Onn. Volumul conţine un CD / Audio-guide. Texte de: Anca Benera, Angelica Iacob, Christopher Wood. Voce: Alexandru Potocean, Angelica Iacob, Christopher Wood. Traducere: Christopher Wood. Editor de sunet: Cătălin Rulea.
"Volumul reuneşte o serie de studii de caz, redactate sub formă de fişe, ce punctează într-o desfăşurare logică şi cronologică condiţiile culturale şi sociale care au declanşat la un moment dat ridicarea unui monument sau a unei sculpturi publice; un grupaj de texte teoretice care vin în sprijinul proiectului prin evidenţierea conexiunilor istorice, a practicilor artistice şi, nu în ultimul rând, a discursurilor publice ce pun în lumină conduite politice şi realităţi colective; un CD uadio ce prilejuieşte ascultătorului un tur fictiv prin Bucureşti la 13 monumente, unele dintre acestea dispărute astăzi." - Alina Şerban.

Cartea analizează 13 monumente, unele dispărute astăzi: Statuia Libertăţii/România Eliberată, autor pictorul Constantin Daniel Rosenthal, a fost instalată provizoriu pe Câmpia Filaterului la 23 iunie 1848, era realizată din gips, nu i se cunosc dimensiunile şi a fost distrusă la câteva zile după amplasare, sfărâmată de furia reacţiunii. Monumentul lui Pake Protopopescu, sculptat de Ion Georgescu, inaugurat în septembrie 1899, amplasat la intersecţia bulevardelor Carol I şi Ferdinand, în Piaţa Pache Protopopescu, era înalt de 3,15 m, cu un soclu de 4,6 m, din bronz, soclul din granit, a fost distrus în 1948 din motive politice de primarul Constantin Doncea şi topit. Monumentul I.C.Brătianu, autori sculptorul Ernest-Hneri Dubois şi arhitectul Petre Antonescu, amplasta în actuala Piaţă a Universităţii, la 18 mai 1903, cu o înâlţime de aproximativ 9 metri, din bronz, instalat pe un soclu de piatră albă, a fost distrus în 1948 din motive politice de primarul Constantin Doncea şi topit. Monumentul Lascăr Catargiu, autor Antonin Mercie, amplasat în actuala Piaţă Romană la 28 octombrie 1907, cu o înălţime de 9 m, din bronz, pe un soclu de piatră, înlăturat la începutul anilor 60 şi depozitat în curtea Combinatului Fondului Plastic, astăzi îi lipsesc unele elemente, în primul rând capul. Monumentul Eugeniu Carada, sculptat de Ernest-Henri Dubois, amplasat lângă Banca Naţională, la intersecţia străzilor Eugeniu Carada şi Lipscani, la 17 februarie 1924, nu i se cunosc dimensiunile, demolat în 1952 din raţiuni politice şi probabil distrus. Monumentul Eroilor Corpului Didactic, autori - sculptorul Ion Jalea, pictorul Arthur Verona şi sculptorul Cornel Medrea, amplasat în Piaţa Victoriei în 1930, din bronz, pe un soclu de piatră, nu i se cunsoc dimensiunile, îndepărtat în 1940 pentru a face loc Monumentului lui Ferdinand I şi depozitat în vederea unei viitoare amplasări, după care a dispărut în timpul regimului comunist. Monumentul Take Ionescu, autori sculptorul Ernest-Henri Dubois şi arhitectul Paul Smărăndescu, amplasat în faţa blocului Leonida, la 23 iunie 1931, nu i se cunosc dimensiunile, statuile erau din bronz, soclul de granit, demontat în anii 50 şi probabil topit. Monumentul Infanteriei, sculptor Ion Jalea, arhitect Nicolae Georgescu, amplasat în apropierea Muzeului de Geologie, în 1936, dezasamblat în 1940, apoi dispărut. Monumentul Regelui Carol I, sculptor Ivan Mestrovic, inaugurat la 10 mai 1939, în faţa Palatului Regal, înalt de 12,50 m, statuia ecvestră fiind de 6 m, turnat în bronz, iar soclul de granit, doborât cu tancurile din ordinul primarului Constantin Doncea, în noaptea de 30 spre 31 decembrie 1947. Monumentul Regelui Ferdinand I, autori sculptorul Ivan Mestrovic şi arhitect Grigore Ionescu, amplasat în primul rond al Şoselei Kiseleff, la 28 septembrie 1940, executat în bronz, cu soclu de granit roşu, demolat din motive politice în 1948 şi topit. Monumentul I.V.Stalin, scultor Dumitru Demu, amplasat în actuala Piaţă Charles de Gaulle la 1 mai 1953, cu o înălţime totală de 19 m, din care statuia 9 m, din bronz şi soclul din granit, distrus în 1956, ca urmare a schimbărilor politice apărute în URSSS după moartea lui Stalin. Monumentul lui V.I.Lenin, sculptor Boris Caragea şi arhitect Horia Miacu, amplsat în Piaţa Scânteii la 21 aprilie 1960, cu o înălţime totală de 9 m, din care statuia de bronz 6,15 m, înlăturată de pe soclu în martie 1990 şi depozitată în grădina Palatului Mogoşoaia. Monumentul dr. Petru Groza, sculptor Romulus Ladea, inaugurat la 6 martie 1971 la intersecţia bulevardelor Petru Groza şi Eroilor, în apropierea Facultăţii de Medicină, înălţimea statuii - 4,25 m, iar cea a soclului - 2,80 m, din bronz, soclul din beton placat cu granit roşu, demontat în martie 1990 şi depozitat în grădina Palatului Mogoşoaia.

Textele albumului se mai ocupă şi de alte monumente, între care monumentul soldatului sovietic, Mausoleul liderilor comunişti ş.a.

*) Anca Benera, Alina Şerban - Bucureşti. Materie şi istorie / Bucharest. Matter & History, Monumentul public şi distopiile lui / The public monument and its discontents, Institutul Cultural Român,2011, 318 p.