Cum au renunţat românii la congelatoarele mari din cauza alimentelor scumpe

Autor: Roxana Cristea 22.05.2011

În ultimii doi ani piaţa de electrocasnice din România a trecut prin vremuri tulburi, cu scăderi de sute de milioane de euro. Prăbuşirea puterii de cumpărare a schimbat multe opţiuni de consum în contextul în care numai pentru achiziţia numai frigider un român renunţa la unul din cele 12 salarii dintr-un an.

Adrian şi Magda Ionescu şi-au cumpărat anul trecut un apartament cu două camere în car­tierul Nicolae Grigorescu din Capitală. Proas­păt căsătoriţi, cei doi tineri şi-au mobilat casa de la zero. În materie de electrocasnice însă au cumpărat doar strictul necesar: un ara­gaz, o maşină de spălat, un frigider, un televizor LCD şi câteva electrocasnice mici.

"Am luat doar ce era necesar pentru că nu am avut bani. Mai mult de jumătate din salariu am dat doar pe frigider", mărturiseşte Ionescu, precizând că va înlocui electrocasnicele pe care le-a cumpărat doar atunci când se vor defecta.

În 2009 şi 2010 criza s-a resimţit în com­por­tamentul consumatorilor prin faptul că au cum­părat electrocasnice doar din necesitate, de multe ori pentru a înlocui bunuri care se de­fectau, scrie revista Business Magazin.

Frigiderul, decizie grea

"Românii au fost extrem de sensibili şi la costuri, preferând promoţiile şi reducerile. În plus, sesizăm o scădere a vânzărilor produselor independente, care sunt înlocuite de produsele încorporate", spune Adrian Olteanu, directo­rul general al lanţului de electro-retail Flanco.

În toate ţările unde puterea de cumpărare este mare, acolo unde venitul este de două sau trei ori mai mare faţă de preţul unui aparat elec­tro­casnic lucrurile stau diferit. În România însă, un frigider costă cât salariul mediu pe economie. "E o investiţie foarte mare să-ţi aloci un salariu din cele 12 pentru un produs electro­casnic. Este o decizie importantă pe care oamenii o cântăresc pe toate părţile", afirmă Monica Iavorschi, director general în cadrul Arctic. În plus, completează ea, românul din clasa de mijloc are un buget pe care şi-l alocă în acest moment pentru a-şi plăti facturile şi a-şi cumpăra mâncare.

Schimbarea comportamentului

Pe de altă parte, Monica Iavorschi spune că, faţă de anii trecuţi, în 2010 au avut loc nişte schimbări importante în decizia cumpără­toru­lui român de electrocasnice, decizie care con­tinuă şi anul acesta. "Dacă ne uităm strict la frigidere este o schimbare în tot ceea ce înseamnă cerinţă de con­sum", a spus Iavors­chi, pre­cizând că ro­mânii au re­nunţat la frigiderele cu con­gelatorul com­par­ti­mentat pentru varianta cea mai ieftină, aparatele care au congelatorul încor­porat.

Principalele motive pentru această migrare a ro­mânilor de la un pro­dus la altul sunt buge­tele mici şi limitate la credite, rata mare a şomajului şi scumpirile tot mai mari ale alimentelor.

Pentru prima dată în ultimii doi ani însă, piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată a cunoscut o creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În primul trimestru din 2011 piaţa a atins o valoare de 307 milioane de euro, cu 10,7% peste cea înregistrată în T1 2010, po­trivit unui raport al companiei de cercetare de piaţă GfK.

"Creşterea pieţei în pri­mul trimestru faţă de 2010 poate fi considerată un semnal al revenirii con­su­mului, însă rămâ­nem rezervaţi în ceea ce priveşte o creştere sem­ni­ficativă de la un tri­mes­tru la altul", spune direc­to­rul Flanco, precizând că trebuie ţinut cont de faptul că această creştere nu a venit în mod egal de la toţi jucătorii de pe piaţă.

Flanco a atins în luna aprilie a acestui an o cotă de piaţă de 10%, iar până la finalul anului Olteanu estimează că va ajunge la 11%. Aceasta este cea mai mare cotă de piaţă a com­pa­niei din ultimii patru ani, în ciuda faptului că suprafaţa de vânzare este acum cu 35% mai mică decât în anul 2008 şi cu un sfert mai redusă faţă de 2009. "La începutul anului 2011, supra­faţa de vânzare a Flanco era de circa 34.000 mp, iar până la sfârşitul anului 2011 ne-am propus să ajungem la 38.000 mp, în urma extinderii reţelei de magazine", completează Olteanu.

În ce priveşte piaţa de electrocasnice mari, primul trimestru al acestui an a fost unul stabil, atingând aceeaşi valoare ca anul trecut, şi anume 59 milioane de euro. Unul dintre factorii care au contribuit la aceaste rezultate a fost creşterea TVA-ului de anul trecut.

Maşina de spălat, vedeta primului trimestru

Potrivit oficialilor GfK, maşinile de spălat au fost produsele care au performat cel mai bine în acest trimestru, dominând cu ratele lor de creştere sectorul electrocasnicelor mari. Maşinile de gătit au fost produsele cu cele mai slabe rezultate, înregistrând totodată şi cea mai mare scădere în cadrul sectorului. A avut loc o reorientare a preferinţelor consumatorului către produse mai noi şi mai atractive cum ar fi aparatele de gătit încorporabile.

"Dacă ne raportăm la electrocasnicele mari, cele mai importante creşteri au fost înre­gistrate de maşini de spălat şi de aparate fri­gorifice, care au fost cumpărate pentru a le înlocui pe cele care nu mai funcţionau sau pe cele vechi cu unele noi, cu funcţii avansate", explică Olteanu.

Optimism moderat pentru 2011

Nu este clar cum va evolua piaţa de electronice mari în următoarele luni. "Piaţa ar trebui să îşi revină. Chiar dacă avem întârziere de câţiva ani, România s-a aliniat la Europa. Ba chiar în unele industrii suntem cu un pas înaintea altora. Cred că dacă puterea de cumpărare îşi revine şi dacă economia se reenergizează, piaţa ar trebui să îşi revină măcar în punctul de unde a început scăderea, în 2007", spune Monica Iavorschi, precizând că revenirea va avea loc în trei-cinci ani.

Şi Adrian Olteanu este de aceeaşi părere. "Aşteptăm o revenire sesizabilă a consumului şi a pieţei în a doua jumătate a anului, mai exact în cel de-al patrulea trimestru", conchide directorul Flanco.