Statul mai are nevoie de 4 mld. € pentru despăgubiri pe lângă cei 2,5 mld. € cedaţi în FP

Cotaţia acţiunii Fondului Proprietatea (FP) este de departe cea mai urmărită dintre cele 70 de acţiuni care se tranzacţionează la Bursa de Valori Bucureşti, pentru că de această cotaţie depinde cât de repede se va termina participaţia de 37% din fond rămasă pe mâinele statului, dar şi încasarea despăgubirilor de către mii de foşti proprietari care au primit acţiuni la Fond în contul imobilelor confiscate de regimul comunist.

Statul a acordat până acum despăgubiri de circa 2,5 mld. euro, prin cele 64% din ac­­ţiuni cedate la FP, dar ar putea avea nevoie de mai mulţi bani din cauză că preţul acţiunilor FP a scăzut puternic.

De la înfiinţarea Fon­dului în 2005 şi până pe 25 ianuarie 2011, data listării fondului, despă­gu­birile în acţiuni s-au făcut la paritatea de un leu. Astfel, la cotaţia acţiunii FP de ieri de 0,5020 lei/titlu, un fost proprietar care decide să îşi vân­dă cele 100.000 de acţiuni FP primite de la stat în contul unor despăgubiri cuvenite în valoare de 100.000 de lei, ar încasa doar jumătate din despăgubirile cuvenite.

Pe de altă parte, statul român trebuie să renunţe la un număr dublu de acţiuni din participaţia rămasă la Fond pentru a onora o despăgubire de 100.000 de lei, având în vedere că din 2 mai despăgubirile se fac la preţul de pe piaţă al acţiunii şi nu la valoarea nominală de un leu. "Marea problemă este că acţiunea Fondului se tranzacţionează la Bursă la jumătate din valoarea nominală. Statul poate onora doar jumătate din cererile de despăgubire. Fondul valorează 4 miliarde de euro, însă pentru ca statul să poată onora toate cererile de despăgubire, trebuie mai aducă încă 4 miliarde de euro", a spus Viorel Ştefan, deputat PSD şi membru al Comisiei buget finanţe din cadrul Camerei Deputaţilor. De profesie economist, el este unul dintre cei mai experimentaţi parlamentari în sectorul financiar, având în vedere că din 2000 până pe 2 mai 2011 s-a aflat la conducerea Comisiei buget finanţe a Camerei Deputaţilor.

Ştefan Viorel este şi membru al Partidului Social Democrat, partid care s-a declarat în mod public unul dintre opozanţii înfiinţării Fon­dului Proprietatea şi administrării fondului de către o firmă internaţională.

"În momentul în care s-a decis legarea despăgubirilor cu ac­ţiuni FP de preţul de pe Bursă, argumentul invocat de susţinători, prin­tre care s-au numă­rat şi Sebastian Vlădescu, pe atunci ministrul finan­ţelor publice, şi Ionuţ Popescu (fost director al FP - n.red.), a fost că listarea Fondului va fi un mare succes şi că acţiunile se vor tranzacţiona peste valoarea nominală de un leu, astfel că nu va exista un impact negativ asupra bugetului de stat, ci dimpotrivă. Eu însă am fost împotriva legării despăgubirii de preţul din piaţă. Procesul de despăgubire cu acţiuni FP nu trebuie să se aşeze pe baze speculative. Mai mult, cred că Proprietatea nu trebuie folosit ca un instrument de despăgubire", a continuat deputatul.

O nouă cutie a Pandorei se va deschide atunci când participaţia deţinută de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice la Fondul Proprietatea se va epuiza înainte ca toate cererile de despăgubire să fie onorate. Potrivit celor mai recente date, statul mai are 37% din FP sau un pachet de 5 miliarde de acţiuni FP (evaluate la 2,5 mld. lei pe bursă). Cum în cei 5 ani de funcţionare ai Fondului, circa 73% din fond au fost folosiţi de statul român pentru a des­păgubi circa 3.000 de foşti proprietari, este greu de crezut că restul de 27% din Fond va fi destul pentru cele câteva zeci de mii de cereri de compensare.

Reprezentanţii Guvernului nu au spus ce anume se va întâmpla atunci când statul îşi va epuiza acţiunile la Fondul Proprietatea.

"Deşi nu cred în raţiunea de funcţionare a acestui Fond, o măsură care s-ar impune ar fi ca statul să suplimenteze capitalul Fondului cu alte participaţii la companii la care este acţionar. Atunci însă ar apărea riscul ca Fondul să fie naţionalizat, dacă prin acest aport suplimentar de capital partici­paţia statului ar depăşi 50% din capital", a conchis Ştefan.

Ştefan Viorel, deputat PSD, 47 de ani

A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, Universitatea "Al. I. Cuza" Iaşi în 1980 şi din 2002 este doctor în economie. Din 1980 până în 2002 a ocupat diferite funcţii în cadrul întreprinderii de navigaţie fluviale NAVROM Galaţi, de la economist, şef serviciu până la preşedinte din 1996 până în 2002. Şi-a început cariera politică în 1993, când a devenit membru al PSD, iar în 1996 şi-a început mandatul de senator. El a fost reales în funcţia de senator până în 2008. El este deputat în actuala legislatură. Din 2000 s-a aflat la conducerea Comisiei buget finanţe din cadrul Camerei Deputaţilor. Recent, pe 2 mai, funcţia de preşedinte al Comisiei Buget a revenit Eugeniei Barna. În actuala legislatură, Ştefan Viorel a iniţiat 12 proiecte legislative, dintre care doar una a fost aprobată până în prezent.