Cimentiştii sunt rezervaţi deşi au început bine anul

Holcim şi Lafarge, doi dintre principalii jucători care îşi dispută piaţa locală de profil, au încheiat primul trimestru pe plus, raportat la volumele livrate.

Reprezentanţii Holcim (România), compania aflată în pole-position din punctul de vedere al avansului volumului de vânzări după primele trei luni, spun că livrările au fost influenţate în principal de vremea favorabilă, care a permis derularea unor lu­crări restante din anii trecuţi. În primul trimestru de anul trecut vânzările au fost influenţate negativ de condiţiile meteorologice nefavorabile prelungite până în luna aprilie, a precizat Daniel Bach, directorul general al companiei.

Pe de altă parte, reprezentanţii Lafarge spun că vremea a fost un impediment pentru construcţii. "În 2011, rezultatele pe primele luni ale anului au fost influenţate de un sezon rece prelungit, nefavorabil construcţiilor, iar - în ansamblu - nu avem vizibilitate mai mare ca în ultimii doi ani", a afirmat Philippe Ques­tiaux, preşedinte şi director general al Lafarge Ciment (România). El a adăugat că miza ieşirii din aceas­tă incertitudine economică este legată şi de măsurile pentru demararea proiectelor de infrastructură, cât mai repede posibil. "Trecând la factorii care au influenţat vânzările în această perioadă, în lipsa demarării proiectelor anunţate de stat şi din cauza întârzierii lucrărilor mari de infrastructură, consumul continuă să fie susţinut de consumatorii mici", spune Florian Aldea, directorul general al Carpatcement Holding.

Cei trei producători de materiale de construcţii sunt prezenţi în România şi cu diviziile de agregate şi betoane, cu o pondere mai mică în cadrul afacerii decât cimentul. "Vânzările de betoane şi agregate au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, însă, la fel ca în cazul vânzărilor de ciment, considerăm că este prea devreme pentru a trage nişte concluzii referitoare la evoluţia consumului", a afirmat reprezentantul Holcim.

Aldea a precizat că vânzările de betoane din primele trei luni sunt la un nivel apropiat de cel de anul trecut, iar livrările de agregate sunt semnificativ mai mari, dar creşterea este determinată de o cerere punctuală care nu se va regăsi la nivelul întregului an. "Eliminând acest efect punctual, apreciem că şi vân­zările de agregate sunt la nivelul anului precedent", a adăugat el.

Lafarge, care este prezent şi pe segmentul de gips, nu a prezentat date privind evoluţia operaţiunilor din România în primul trimestru, în afara vânzărilor de ciment.

Producţia de ciment a scăzut cu 11% anul trecut, de la 7,8 milioane tone la 6,92 milioane tone, iar vânzările interne au scăzut cu 12%, la 6,85 milioane tone. Producătorii susţin că deşi piaţa cimentului dă semne de dezgheţare, acest sector va stagna în acest an şi nu exclud chiar o nouă scădere uşoară.

"Piaţa cimentului arată unele semne de revenire, însă sunt destul de modeste şi considerăm că este mult prea riscant să vorbim acum despre o revenire sănătoasă a consumului de materiale de construcţii", a spus reprezentantul Holcim. Producătorul de materiale de construcţii, controlat de grupul elveţian cu acelaşi nume, a înregistrat o cifră de afaceri de 200 milioane euro anul trecut, în scădere cu 20% faţă de 2009. Reprezentanţii companiei au declarat în martie că afacerile companiei ar putea stagna în acest an sau scădea cu 5%, prognoză valabilă şi pentru evoluţia consumului de ciment.

Afacerile HeidelbergCement în România au scăzut cu 11% anul trecut, de la 238 milioane euro în 2009. Carpatcement estimează că volumele de ciment livrate în 2011 se vor menţine la nivelul anului trecut, cu o posibilă creştere uşoară în a doua parte a anului, în cazul demarării unor proiecte de infrastructură anunţate. "Ca o caracteristică generală, piaţa este într-o uşoară contracţie, iar speranţele noastre sunt ca în acest an să se oprească scăderea. Am putea asista la o creştere uşoară a pieţei în cazul în care vom avea stabilitate politică şi cu condiţia demarării în forţă a lucrărilor de infrastructură despre care s-a discutat în ultima vreme", a spus Aldea.

Subsidiarele din România ale HeidelbergCement şi Holcim au operat schimbări la nivelul top-managementului în acest an. Mihai Rohan, unul dintre cei mai cunoscuţi şi experimentaţi manageri din industria locală a materialelor de construcţii, a predat ştafeta lui Florian Aldea, care a devenit la 1 ianuarie noul director general al Carpatcement Holding, iar Daniel Bach a preluat la 1 aprilie funcţia de director general la Holcim (România) de la Markus With, aflat la conducerea companiei de peste şase ani.

Atât Rohan, cât şi Wirth au păstrat însă poziţiile de preşedinte al consiliului de adminis­traţie, în timp ce Rohan este şi preşedintele patronatului din industria cimentului şi a altor produse minerale pentru construcţii din România, CIROM.

Lafarge nu a făcut deocamdată publice rezultatele înregistrate anul trecut în România sau estimări legate de evoluţia vânzărilor în 2011. Afacerile din România ale producătorului francez de materiale de construcţii au scăzut în 2009 cu 43%, de la 480 milioane euro la 270 milioane de euro.

Cel mai important factor care are în prezent un impact asupra preţului cimentului este scumpirea materiilor prime, care formează o mare parte din costul de producţie, spune reprezentantul Holcim. Potrivit reprezentantului Carpatcement, preţul mediu de vânzare al ci­mentului s-a în­scris într-un trend uşor descendent din 2008 până în prezent, din cauza competiţiei din piaţă şi a numărului mic de lucrări. "Sunt mulţi factori care in­flu­enţează preţul de vânzare, dar cel mai important este piaţa. Ea este singurul element de reglare a preţului. Totodată, constatăm o presiune mare pe termenele de plată, care tind să crească. Sunt şi o serie de factori care presează asupra costurilor. Creşterea preţului la energia electrică, gaze şi alţi combustibili, creşterea preţului petrolului, al motorinei, inflaţia influenţează costurile produselor noastre", a adăugat el.

Cimentiştii utilizează diverse canale de vânzare, de la depozitele de materiale de construcţii sau magazinele de bricolaj la companiile de construcţii şi producătorii de materiale, care-l utilizează drept materie primă.

INVESTIŢII VERZI. În ciuda contextului economic dificil, producătorii de ciment, toţi sprijiniţi de grupuri puternice la nivel internaţional, continuă în acest an investiţiile în proiecte de dezvoltare, semn că nu şi-au pierdut încrederea în piaţa românească şi în revenirea sectorului local al construcţiilor.

"Holcim România va investi 35 de milioane de euro în 2011, cu 75% mai mult faţă de anul trecut, în dezvoltarea de proiecte care contribuie la protejarea mediului înconjurător şi la creşterea eficienţei energetice, precum şi la modernizarea şi întreţinerea tehnologiilor şi instalaţiilor sale", a afirmat reprezentantul companiei.

Şi reprezentanţii Carpatcement susţin că una dintre măsurile aplicate pentru susţinerea vânzărilor este creşterea cooperării din punct de vedere tehnic cu clienţii. Producătorul de ciment va urmări şi dezvoltarea portofoliului de produse şi diversificarea bazei de clienţi.

"Investiţiile din unităţile noastre vizează - în ciment - continuarea planului asumat şi a lucrărilor în zona ecologiei industriale, iar în paralel dezvoltăm, în toate liniile de activitate, gama de produse şi servicii, integrăm soluţiile existente, dar şi altele noi", a afirmat Questiaux.

Speranţa jucătorilor din această piaţă este legată în primul rând de proiectele de infrastructură, care le pot urni semnificativ afacerile, dar şi întreaga economie. "Un factor îmbucurător este faptul că mai multe proiecte importante de infrastructură, în special de pe Coridorul IV, se află în prezent în proces de finalizare a licitaţiilor. Dacă aceste proiecte vor fi lansate anul acesta, vor impulsiona nu doar piaţa construcţiilor, ci şi economia în general. Ponderea cimentului în lucrările de infrastructură este deocamdată foarte redusă", a spus Bach.

Producătorii de ciment îşi doresc ca programul de infrastructură lansat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii să fie respectat, dar şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene. În plus, pentru a putea determina o creştere reală, pe termen lung, a pieţei construcţiilor şi a economiei în general, trebuie dezvoltate şi consolidate mesajele de încredere pentru investitori, iar mediul de afaceri trebuie să fie stabil şi predictibil, spune Aldea.

"Pe lângă colaborarea strânsă între public şi privat, pot fi amintite şi alte măsuri pe care statul ar trebui să le aplice, cum este cazul plăţii arieratelor către societăţile de construcţii care au de încasat sume consistente de la stat, al plăţii TVA la încasarea facturilor, măcar în situaţia lucrărilor executate pentru stat, precum şi aducerea unei mai mari fermităţi în rezolvarea juridică a situaţiilor de neplată", a adăugat el.

Sectorul construcţiilor, unul dintre cele mai afectate segmente ale economiei după venirea crizei, a primit numeroase promisiuni din partea au­tori­tă­ţilor, însă deocamdată faptele nu dau foarte multă încredere companiilor de profil.

Constructorii vor şti însă cu siguranţă că s-a întors primăvara pe strada lor atunci când vânzările de ciment vor reveni la o creştere de două cifre pentru mai multe trimestre consecutiv.

Foto: Shutterstock