Ecuaţia cu mai multe necunoscute

2011 a fost un an "bogat" la capitolul infra­structură rutieră a României, cel puţin dacă privim lucrurile din perspectiva licitaţiilor din ultimele luni. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a scos la licitaţie 183 de kilometri de autostradă de pe Coridorul IV paneuropean, iar Anca Boagiu, ministrul transporturilor, a luat "taurul de coarne" şi a reziliat două contracte de autostrăzi cu constructorii care nu respectaseră condiţiile contractuale. Cu toate acestea, semne bune anul n-are în ceea ce priveşte inau­gurările de autostrăzi.

În prezent, există doar şapte tronsoane de autostrăzi aflate în construcţie, cu o lungime cumulată de puţin peste 200 de kilometri, la care se adaugă peste 60 km pentru care însă lucrările stagnează momentan, din cauza faptului că au fost reziliate contractele.

La solicitarea Business Construct, CNADNR a transmis informaţii actualizate cu privire la stadiul în care se află fiecare dintre aceste şantiere, iar concluzia este că anul acesta nu vom avea parte de noi autostrăzi în adevăratul sens al cuvântului, ci doar de lucrări finalizate parţial.

Datele arată nu doar că CNADNR şi firmele de construcţii cu care s-a asociat nu reuşesc să respecte un grafic de lucrări, ci şi că autoritatea nu reuşeşte să gestioneze fondurile pe care le are astfel încât să reducă la maxim timpii morţi. În timp ce unele contracte au fost rezilitate, astfel că cel puţin în teorie pentru câteva luni au fost eliberate câteva zeci de milioane de euro, alte contracte care sunt validate în continuare nu înaintează din lipsă de fonduri. Cu alte cuvinte, autostrăzile nu se construiesc cu sau fără contracte în vigoare. Astfel, porţiunile care au cele mai mari şanse să fie deschise circulaţiei, chiar şi parţial, sunt Medgidia-Constanţa şi Arad-Timişoara, la care se adaugă variantele de ocolire la standard de autostradă ale oraşelor Constanţa şi Arad.

În cazul Medgidia-Constanţa, tronson cu o lungime de aproape 32 de kilometri, în prezent "se execută lucrări de terasamente şi drum, lucrări la structura rutieră (strat de bază, strat de formă, realizarea stratului din piatră spartă şi amestec optimal, realizarea stratului din mixtură bituminoasă), lucrări la trei pasaje, un viaduct şi două poduri", spun reprezentanţii CNADNR. Tronsonul, cu o valoare contractuală de circa 142 milioane de euro, este construit de italienii de la Astaldi şi de nemţii de la Max Boegl. Traficul pe această autostradă, la fel ca şi pe centura municipiului Constanţa de altfel, ar urma să fie deschis parţial în trimestrul al doilea al acestui an (adică doar o bandă pe fiecare sens va fi funcţională), urmând ca peste un an lucrările să fie finalizate în totalitate şi ambele benzi să fie deschise.

Nici vorbă de o autostradă în adevăratul sens al cuvântului de la Bucureşti la Constanţa anul acesta, în primul rând pentru că tronsonul Cernavodă-Medgidia se află în prezent în stand-by, având în vedere rezilierea contractului cu constructorul său, compania franceză Colas, dar şi pentru că pe porţiunea de drum Medgidia-Constanţa doar o singură bandă pe sens va fi funcţională în acest an.

"Eu nu am spus niciodată că finalizăm autostrăzi, ci doar că vom da în exploatare", spunea Anca Boagiu, ministrul transporturilor, la finalul lunii aprilie. Într-adevăr, ceea ce îi interesează pe români este darea în exploatare a autostrăzilor, însă cu greu se poate numi "dare în exploatare" deschiderea unei auto­străzi cu o singură bandă.

Şi autostrada Arad-Timişoara, construită de italienii de la Astaldi şi de spaniolii de la FCC Construccion, ar urma să fie deschisă parţial traficului spre sfârşitul anului, la fel ca şi varianta de ocolire a municipiului Arad, realizată tot de FCC Construccion cu austriecii de la Porr Technobau, de această dată.

În rest, nimic nou în România la capitolul autostrăzi, cel puţin anul acesta.

BECHTEL, CU FRÂNA TRASĂ. Autostrada Transilvania, care din cei 415 kilometri are în prezent finalizaţi doar 52, adică 12,5%, rămâne în continuare fără bani şi fără kilometri noi în 2011, deşi până acum CNADNR a făcut plăţi de 5,2 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro) către compania americană Bechtel, care construieşte această şosea.

Cu alte cuvinte, până acum un kilometru din Autostrada Transilvania a costat statul 100 milioane de lei (23,8 mil. euro), iar în prezent un singur tronson, cu o lungime de 64 de kilometri (Suplacu de Barcău-Borş) este teoretic în construcţie. De ce doar teoretic? Pentru că, în realitate, Ministerul Transporturilor nu a prevăzut anul acesta niciun ban pentru acest drum. "În prezent lucrările pe secţiunea 3C Suplacu de Barcău-Borş se desfăşoară în ritm redus din cauza constrângerilor bugetare", spun cei de la CNADNR.

Dacă la finalul anului trecut, Transporturile estimau că acest tronson, cu o valoare contractuală de 963 milioane de euro, va fi gata în 2012, acum reprezentanţii CNADNR, instituţie aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, se feresc să dea vreo estimare privind termenul de finalizare. "În funcţie de prevederile bugetare, graficul de lucrări va fi actualizat", este singura reacţie a CNADNR privind esti­mările de finalizare a vreunui kilometru din Autostrada Transilvania.

Pe de altă parte, pentru tronsonul Deva-Orăştie, ce a fost scos la licitaţie şi câştigat anul trecut de firmele Strabag şi Straco Grup, termenul estimat de finalizare rămâne în picioare: 2012. "În prezent se află în fază avansată lucrările pregătitoare. Au fost realizate în proporţie de 50% lucrările de diagnostic arheologic şi se află în desfăşurare lucrările de descărcare arheologică. În data de 2 mai 2011 a fost emis avizul favorabil de începere a lucrărilor din punct de vedere arheologic pentru aproximativ 25% din lungimea traseului (32 km - n.red.)", anunţă CNADNR, adăugând că la mijlocul lunii mai încă 25% din lungimea traseului va primi avizul arheologic. Până acum, constructorii tronsonului Deva-Orăştie au primit un avans de 26,7 milioane de euro, fără TVA, din totalul contractului de 178 milioane de euro, fără TVA.

Excluzând Autostrada Transilvania, CNADNR a efectuat până acum plăţi de circa 577 milioane de euro pentru cei aproximativ 260 de kilometri de autostrăzi ce se află în prezent în construcţie. Adică peste 46% din valoarea totală a contractelor pentru aceste autostrăzi, de 1,2 miliarde de euro.

AŞTEPTÂND NOI LICITAŢII. Două tronsoane rămân însă "în aer" momentan. Finalizarea autostrăzii Cernavodă-Medgidia, care şi-a pierdut în luna aprilie constructorul, compania franceză Colas, ar urma să mai coste între 500 şi 700 de milioane de lei (120-170 milioane de euro), fără TVA, potrivit unui anunţ de intenţie publicat pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. Potrivit CNADNR, traficul pe acest tronson va fi deschis în trimestrul al patrulea al lui 2012.

Aceeaşi situaţie şi în cazul tronsonului Moara Vlăsiei-Ploieşti (42,5 kilometri): contractul cu firmele a trei oameni de afaceri români, supranumiţi "regi ai asfaltului" (Spedition UMB, Tehnostrade - ambele controlate de Dorinel Umbrărescu, PA&CO International - Costel Căşuneanu şi Euroconstruct Trading '98 - Dan Beşciu), a fost reziliat tot în aprilie.

"În perioada următoare, CNADNR va lansa procedurile de atribuire pentru contractele reziliate Cernavodă-Medgidia şi Moara Vlăsiei-Ploieşti", potrivit CNADNR.

La acestea se adaugă licitaţiile pentru cele două loturi de pe tronsonul Lugoj-Deva, nelicitate până acum, pentru care CNADNR a găsit fonduri necesare, în urma economiilor rezultate în urma licitaţiilor pentru cei 183 de kilometri din vestul ţării, de pe Coridorul IV paneuropean. Valoarea estimată a acestor două loturi se ridică la 1,4 miliarde de lei (333 milioane de euro), respectiv 1,7 miliarde de lei (404 milioane de euro).

Anul acesta, Ministerul Transporturilor are un buget de investiţii de circa 8 mld. lei (aproape 2 mld. euro), mare parte din această sumă urmând să revină CNADNR. În 2010, CNADNR a avut la dispoziţie fonduri de 7,3 mld. lei (1,7 mld. euro).

Dacă autostrăzile Medgidia-Constanţa şi Arad-Timişoara, respectiv centurile la standard de autostradă ale municipiilor Constanţa şi Arad vor fi finalizate anul acesta, chiar şi numai parţial, pe o bandă pe fiecare sens, rămâne încă una dintre principalele necunoscute ale ecuaţiei autostrăzilor de anul acesta.

Cert este că România, cu numai 314 kilometri de autostradă în prezent, va rămâne şi în 2011 la coada ierarhiei Uniunii Europene la capitolul autostrăzi, după ce ţări mai mici din regiune, precum Ungaria sau Bulgaria, ne-au întrecut cu câteva zeci sau chiar sute de kilometri.