Malluri mai puţin goale

Faţă de luna august a anului trecut, când în cele opt malluri din Bucureşti (exceptând alte formate comerciale, precum parcuri de retail sau galerii ale hipermarketurilor) erau circa 202 spaţii goale, lucrurile s-au îmbunătăţit semnificativ.

Mallurile nu sunt doar "locuri de promenadă", ci şi o oportunitate de afaceri, atât pentru marile lanţuri de comerţ, cât şi pentru antreprenorii locali, care pot beneficia, contra cost, de zecile de mii de vizitatori ai acestor proiecte. În aceste condiţii, reducerea numă­rului de spaţii goale din mallurile Capitalei reprezintă un semnal care indică clar faptul că investitorii şi-au recăpătat încrederea în piaţa locală de consum, iar proprietarii de centre comerciale au devenit mai flexibili la noile realităţi ale pieţei.

Scăderea numărului de spaţii goale s-a simţit în special în cele trei proiecte dominante ca dimensiuni din Bucureşti: Băneasa Shopping City (nord), Cotroceni Park (vest) şi Sun Plaza (sud).

Astfel, în Băneasa mai erau doar 12 spaţii neocupate, faţă de 22 în luna august, iar pe câteva din pânzele care acopereau vitrinele spaţiilor fără magazine erau inscripţionate siglele şi numele unor viitoare magazine. Cel mai mare spaţiu de acest gen era acoperit cu cinci bannere ale retailerului Sport Couture, care îşi pregăteşte intrarea pe piaţa locală în centrele comerciale Băneasa Shopping City şi Sun Plaza cu un format de mari dimensiuni.

Pe de altă parte, mallul din Băneasa aşteaptă în toamna acestui an şi finalizarea zonei de entertainment, care va cuprinde şi un cinematograf multiplex cu 13 săli, astfel că traficul şi vânzările proiectului ar putea creşte.

ÎN COTROCENI MAI E LOC DE RESTAURANTE. Deşi la o distanţă considerabilă, cel mai mare competitor al Băneasa Shopping City este în momentul de faţă proiectul Cotroceni Park, unde de asemenea numărul de spaţii goale a scăzut considerabil, de la 37 la 24 de unităţi.

Spre deosebire de Băneasa, mallul din Cotroceni încă îşi caută cea mai bună combinaţie în zona de cafenele şi restaurante. La parterul acestei zone sunt în continuare două spaţii disponibile, în timp ce la etaj au fost închise restaurantele Navy's şi Tapioka, iar pe un alt spaţiu era anunţată viitoarea deschidere a unui fast-food cu numele "Los Amigos de la Tortilla"; per total, cinci din cele 24 de spaţii goale erau în zona food-court-ului.

Zona de deasupra hipermarketului Real şi-a găsit în schimb un echilibru ca urmare a deschiderii centrului Pure Fitness şi a mai multor spaţii de joacă, în timp ce aleile de la etaj au în continuare un trafic mai scăzut şi un număr mai ridicat de spaţii goale.

La fel ca în Băneasa, şi în Cotroceni mai erau aşteptate la jumătatea lunii mai o serie de noi deschideri de magazine, precum Timberland, Stefanel sau Cacharel, care vor completa oferta de fashion care cuprinde în prezent H&M, Benetton, C&A, Waikiki sau brandurile grupului Inditex, inclusiv Zara.

Pe de altă parte, la 15 luni de la deschiderea mallului Sun Plaza din Piaţa Sudului au fost închise câteva restaurante şi magazine ale retailerilor TNT şi Reflections, ai căror operatori au intrat în faliment pe parcursul acestui an.

Cu toate acestea, numărul spaţiilor disponibile din Sun Plaza a scăzut de la 17 la 15, mallul deţinut de austriecii de la Sparkassen Immobilien fiind cel mai bine poziţionat din zonă.

SUDUL RĂMÂNE ÎN CORZI. În sudul Capitalei mai sunt trei malluri care se confruntă în continuare cu diverse probleme. La etajul Grand Arena, adică pe jumătate de mall, la jumătatea lunii mai erau operaţionale două fast-food-uri (Spring Time şi Top Sandwich), o cafenea (Canephora), un club de biliard, pista de karting şi mai multe spaţii de joacă pentru copii. În rest, echivalentul a zeci de spaţii goale, în funcţie de modalităţile de partiţionare şi utilizare a spaţiilor.

Pe de altă parte, o problemă serioasă a început să aibă şi zona de food-court a mallului Liberty Center, în condiţiile în care pe una din marginile patinoarului mai este deschisă doar unitatea Pizza Hut, după ce mai multe restaurante au fost închise în ultimele luni.

Per total, în cadrul mallului de pe Calea Rahovei numărul de spaţii goale a crescut de la 19 la 27 de unităţi, dintre care două locaţii cheie, cele în care au fost amplasate magazinul Diverta şi cafeneaua Starbucks sunt în continuare neocupate.

Un număr în creştere de spaţii goale are şi Bucureşti Mall din Vitan, primul proiect de acest gen din România. Proiectul celor de la Anchor Grup are 11 "cămăruţe" fără chiriaşi, faţă de şase în august, dar continuă să fie mallul din Bucureşti cu cel mai mic număr de spaţii goale. Unul dintre spaţiile mai mari închise în Bucureşti Mall este cel al creatoarei de modă Irina Schrotter, care continuă în schimb să opereze un magazin în Băneasa.

Cel de-al doilea mall al Anchor Grup, Plaza România de pe bulevardul Timişoara, are în schimb 31 de spaţii disponibile, cele mai multe din Bucureşti, exceptând proiectul Grand Arena.

Aripa din Plaza inaugurată la începutul anului 2009 are în continuare zeci de spaţii goale acoperite cu pânze albe pe care nu este inscripţionat nimic. În vara anului trecut era vehiculată varianta ca un important retailer de produse pentru copii să deschidă în acea zonă din Plaza un magazin de câteva mii de metri pătraţi, dar până în prezent acest contract pare să nu se fi concretizat.

Printre firmele care continuă să "supravieţuiască" în zone ale mallului care par abandonate se numără magazinul Mother Care, Famous Brands, Tommy Hilfiger şi Leonardo.

Pe de altă parte, paradoxal, singurul mall din Bucureşti la care trebuie să plăteşti parcarea acoperită chiar şi la o vizită mai scurtă de o oră este "falimentarul" City Mall, care îşi găseşte cu greu cumpărător chiar şi la un preţ de 25 de milioane de euro.

Situaţia chiriaşilor pare însă stabilă, în sensul că sunt 21 de spaţii goale, cu două mai puţin decât în august 2010, în condiţiile în care magazinul Domo de la parterul parcării a fost mutat în mall, iar locul său a fost luat de un magazin de îmbrăcăminte.

Parcarea, în care ora de staţionare costă doi lei, este însă ocupată în special de maşini prăfuite sau cu prelată, semn că nu au mai fost mutate de mult timp de-acolo. Însă pentru a se diferenţia şi altfel de competiţie, viitorii proprietari vor fi nevoiţi să vină şi cu o altă strategie, în condiţiile în care proprietarii altor proiecte din oraş au început să vadă ieşirea din criză.