Grecii fug cu banii în Elveţia, în timp ce ţara lor trebuie să vândă tot

Ajunsă într-o situaţie disperată, Grecia - butoiul cu pulbere al Europei - a anunţat noi măsuri de austeritate şi accelerarea privati­zărilor şi se uită cu jind la banii pe care grecii i-au scos din ţară şi care i-ar rezolva mare parte din probleme.

Din cauza crizei prin care trece ţara, grecii şi-au mutat banii în străinătate, numai în Elveţia aflându-se 280 de miliarde de euro, echivalentul a 120% din Produsul Intern Brut (PIB) elen, potrivit lui Dimitris Kouselas, secretar de stat în ministerul grec de finanţe, citat de Handelsblatt. Cele mai mari două bănci elveţiene administrează fonduri de 20 de miliarde de euro deţinute de persoane fizice din Grecia, scrie Bloomberg. Fondurile ţinute de greci în Elveţia sunt suficiente pentru a putea plăti 85% din datoria publică a ţării, în valoare de 328,5 miliarde de euro, adică 143% din PIB, ceea ce ar pune capăt pe loc problemelor care au pus pe jar întreaga Europă în ultimul an.

Dar pentru că nu se poate atinge de aceşti bani şi aflat sub presiunea obligaţiilor financiare uriaşe şi a partenerilor europeni, executivul de la Atena se grăbeşte să vândă din activele statului, printre care participaţii la grupul telecom OTE (care deţine în România Romtelecom şi Cosmote), banca Postbank şi porturile Atena şi Salonic, pentru a face rost de lichidităţi. Guvernul speră să evite astfel o restructurare a datoriei care ar putea dinamita finanţele întregii Europe.

Pe lângă privatizări, Atena s-a mai angajat să implementeze noi măsuri de austeritate care ţintesc reducerea cheltuielilor cu 6 miliarde de euro, sumă echivalentă cu 2,8% din PIB, scrie presa interna­ţională.

Anunţarea acestor pla­nuri coincide cu înrăutăţirea condiţiilor de finanţare de pe pieţe pentru statele pe­riferice ale zonei euro, în condiţiile în care agenţia de evaluare financiară Fitch a retrogradat cu trei trepte ratingul dato­riilor elene şi a atenţionat că ar putea reduce ratingul Belgiei, iar Standard & Poor's a avertizat că ar putea coborî calificativul Italiei.

Miza noilor măsuri este o tranşă de 12 miliarde de euro din pachetul convenit anul trecut cu UE şi FMI şi accesul la noi împrumuturi necesare pentru acoperirea deficitului de finanţare de anul viitor, în condiţiile în care este improbabil ca Grecia să poată reveni până anul viitor pe pieţele de obligaţiuni.

Pentru a accelera programul de privatizări, executivul a decis înfiinţarea unui fond suveran care va cuprinde activele care vor fi vândute.

"Guvernul îşi reafirmă determinarea de a continua consolidarea fiscală prin implementarea de măsuri adiţionale de reducere a cheltuielilor cu şase miliarde de euro pentru a ajunge la un deficit bugetar de 7,5% din PIB în acest an", a declarat ministrul de finanţe George Papaconstantinou, citat de Bloomberg.

Atena şi-a propus să vândă participaţii la OTE până la sfârşitul lunii viitoare. Compania controlează în România 54% din capitalul Romtelecom, divizia locală de telefonie mobilă Cosmote şi reţeaua de magazine Ger­manos.

Guvernul intenţionează, de asemenea, să finalizeze vânzarea Postbank până la finele acestui an şi să vândă participaţii de 75% din companiile Autoritatea Portuară Piraeu şi Autoritatea Portuară Salonic. Executivul vrea, totodată, să extindă în acest an concesiunea pentru Aeroportul Inter­naţional Atena.

Participaţiile directe ale statului la OTE, Public Water Corp şi Postbank au o valoare de piaţă de 2,1 miliarde de euro. Grecia are drepul de a vinde 10% din OTE către Deutsche Telekom, care deja deţine 30% din operatorul telecom grec. Statul caută consilieri financiari pentru exercitarea acestei opţiuni şi pentru înstrăinarea a încă 6% din OTE.

Pe lista, nefinalizată, de privatizări mai figurează compania de gaze DEPA şi operatorul feroviar Trai­nose, potrivit Deutsche Welle. În total, prin privatizări guvernul vrea să strângă 50 de miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestei sume va veni din vânzarea de active imobiliare de 35 de miliarde de euro.

Grecia a evitat anul trecut intrarea în incapacitate de plată cu ajutorul unui pachet extern de finanţare de 110 miliarde de euro primit de la UE şi FMI. În schimbul banilor, Atena s-a angajat să introducă măsuri severe de austeritate pentru reducerea defi­citului bugetar, incluzând creşterea TVA, majorarea accizelor pentru carburanţi, alcool şi tutun şi renunţarea la cel de-al 13-lea şi al 14-lea salariu pentru funcţionarii publici şi reducerea cheltuielilor cu pensiile şi salariile din sectorul public. Grecia are lichidităţi suficiente pentru a evita default-ul până la mijlocul lunii iulie, ceea ce face imperativ pentru guvern să-şi convingă creditorii să-i permită accesul la noua tranşă din împrumut, scrie agenţia Deutsche Presse.

Toată Europa va fi afectată dacă se ajunge la restructurare

Agenţia de evaluare financiară Moody's a avertizat că o eventuală restructurare a datoriilor greceşti ar putea afecta ratingurile suverane ale altor state europene şi va duce la retrogradarea calificativelor băncilor elene, scrie The Wall Street Journal.

"Efectele impactului asupra pieţelor de capital europene vor fi dificil de estimat, dar şi mai dificilă va fi ţinerea acestora sub control. Căderea va avea consecinţe asupra bonităţii emitenţilor din toată Europa", arată Moody's.

"Cât despre alte ţări europene aflate sub presiune, Moody's consideră că ratingurile lor vor fi afectate invariabil, indiferent de mulţimea de forme pe care le-ar putea lua un default al Greciei. Asta ar conduce la polarizarea tot mai acută a ratingurilor în Europa, cu menţinerea scorurilor foarte bune ale ţărilor solide, în timp ce statele cu probleme se vor lupta să rămână în categoria investment grade", conform agenţiei de evaluare financiară.

BCE nu vrea să fie personaj într-o poveste de groază

Unul dintre membrii consiliului guvernator al BCE, Christian Noyer, a exclus restructurarea datoriilor greceşti, considerând această variantă ca fiind "o poveste de groază" care va bloca accesul Greciei la pieţele financiare timp de mai mulţi ani, potrivit Bloomberg. "Grecia nu are altă soluţie decât să urmeze programul de austeritate. Restructurarea nu este o soluţie, ci o poveste de groază". Dacă statul nu respectă condiţiile stabilite în programul de ajutor, guvernul nu va mai putea fi ales ca girant la BCE, a adăugat el.