Întoarcere la 180 de grade în Est: statele caută să ţină în propriile mâini companiile strategice

După 20 de ani de cedare a activelor strategice, guvernele ţărilor din Europa Centrală şi de Est şi-au dat seama de importanţa deţinerii controlului asupra companiilor cu poziţii cheie în sectoarele vitale ale economiei şi fie îşi majorează participaţiile pe care le deţin în cadrul acestora, fie iau parte la majorările de capital pentru a-şi menţine influenţa.

Cel mai nou exemplu este achiziţia de către guvernul ungar a participaţiei de 21,2% din MOL de la grupul rus Surgut­neftgaz prin care statul a scos din acţio­nariatul celei mai mari companii petroliere din Ungaria un investitor considerat ostil. Guvernul a plătit pentru acţiuni 1,88 miliarde de euro, iar achiziţia va fi finanţată cu banii primiţi de la Fondul Monetar Internaţional prin programul de salvare stabilit în 2008 şi neutilizaţi, scrie The Wall Street Journal.

"Din punct de vedere strategic, am reuşit să punem una dintre cele mai mari corporaţii în mâini sigure", a declarat primul-ministru ungar Viktor Orban. "Nicio ţară nu poate fi puternică dacă nu deţine controlul asupra energiei", a completat el.

Şi în Slovenia guvernul şi-a păstrat controlul asupra celei de-a doua mari bănci din acest stat, Nova KBM, prin intermediul achiziţiilor de acţiuni noi făcute de mai multe companii de stat, după ce creditorul şi-a majorat capitalul cu 104 milioane de euro. Statul deţine 51% din bancă.

Un caz similar are loc şi în Austria, unde OMV îşi majorează capitalul cu 900 de milioane de euro pentru a finanţa achiziţii în Turcia şi Tunisia, iar agenţia austriacă a activelor statului, care deţine o participaţie de 31,5% din companie, vrea să cumpere o parte din acţiunile noi pentru a nu-şi dilua participaţia, potrivit Bloomberg.

Participaţia de 21,2% din MOL a devenit o problemă pentru statul ungar în 2009 când grupul austriac OMV a anunţat surprinzător că vinde acţiunile MOL pe care le cumpărase în timp către compania rusă Surgutneftegaz, pentru 1,4 miliarde de euro, dublu faţă de valoarea acestora la preţul pieţei de atunci.

Tranzacţia a fost considerată de MOL ca o încercare de preluare ostilă, iar auto­rităţile au luat contramăsuri, precum refuzul de a înregistra Surgut ca acţionar din cauza lipsei de transparenţă privind structura acţionariatului. De asemenea, companiei ruse i-a fost interzisă exercitarea dreptului de vot la adunările generale ale acţionarilor.

Deşi grupul rus nu a perturbat vizibil sistemul de management al companiei ungare, autorităţile erau îngrijorate de obiceiul Rusiei de a-şi consolida interesele în străinătate.

Intrarea companiei ruse în acţionariatul MOL a tensionat relaţiile dintre cele două state, în timp ce conducerea grupului ungar a protestat că venirea Surgut, o companie "alunecoasă" cu legături puternice cu Kremlinul, subminează inde­pendenţa energetică a Ungariei.

Rusia, în schimb, a considerat această dispută ca o dovadă că Europa face discriminări între companiile locale şi cele ruse care încearcă să investească în sectorul energetic european. Cum­pă­rarea participaţiei de către Sugurt venea într-un moment în care mulţi producători ruşi de petrol în­cercau să cumpere rafi­nării şi reţele de distribuţie în Europa pentru a se apropia de clienţii finali. Mare parte a petrolului procesat în rafinăriile MOL provine din Rusia şi este produs de Surgut.

Istoria participaţiei disputate începe în anii 2000, când OMV a început să achizi­ţioneze acţiuni MOL, ajungând să deţină timp de mai mulţi ani 10% din compania ungară. O schimbare majoră a venit în 2007, când, încercând să preia grupul ungar, OMV a cumpărat de la miliardarul rus Megdet Rahimkulov acţiuni care au făcut ca participaţia sa să ajungă la 21%.

Managementul MOL şi-a apărat poziţia cumpărând propriile acţiuni şi împrumutând aceste deţineri către terţi apropiaţi grupului. În doar câteva luni, MOL a ajuns să controleze 50% din acţiunile sale. În acest război, acţiunile MOL au crescut la niveluri record. În faţa apărării îndârjite a companiei ungare, OMV a renunţat la luptă, şi-a retras oferta de preluare şi a vândut acţiunile ruşilor de la Surgut, potrivit Portfolio.hu.

Ungaria va finanţa achiziţia acţiunilor MOL din fonduri de 3 mld. euro trase de la FMI, dar nefolosite, a declarat ministrul dezvoltării Tamás Fellegi, citat de agenţia de presă Reuters. Cumpărarea pachetului nu va avea astfel impact asupra îndatorării sau deficitului guvernului, a adăugat el.

Un bancher care a avut legături şi cu MOL şi Surgur consideră că o tranzacţie atât de costisitoare este bizară, având în vedere că guvernul se confruntă cu presiuni financiare intense. El apreciază că victoria ungurilor este doar praf în vânt: "Ruşii controlează oricum MOL, deoarece toată aprovizionarea grupului vine de la ei".

Băncile şi energia nu sunt cedate

• Ungaria: guvernul a cumpărat o participaţie de 21,2% din MOL de la grupul rus Surgut, pe care a plătit 1,88 mld. euro. Statul vrea să îşi majoreze participaţia deţinută până la 23%.

• Slovenia: statul a participat la majorarea de capital realizată de Nova KBM, cea de-a doua mare bancă de pe piaţă, pentru a nu-şi reduce participaţia majoritară, de 51%.

• Austria: holdingul care controlează activele statului va cumpăra acţiuni OMV dintr-o emisiune în valoare de 900 mil. euro pentru a nu îşi dilua participaţia de 31,5%.