Hawking/ de Tudor Călin Zarojanu

Cât tupeu îţi trebuie ca să-l contrazici pe omul care prin consens este considerat cea mai strălucită inteligenţă contemporană? Bine, sigur, prin consens nu înseamnă de fapt absolut nimic, căci în mod sigur 90% dintre pământeni n-au auzit despre el, c-aşa-i lumea, imperfectă şi neinformată. "Prin consens" înseamnă, de fapt, cam aşa: cineva - de regulă un ziarist "cu verb" - i-a ataşat la un moment dat o anumită calitate şi nimeni nu s-a apucat să-l contrazică, pentru că ar fi trebuit să propună alt nume, şi de unde atâtea străluciri? Oricum, "cel mai... din lume" presupune, nu-i aşa?, o comparaţie directă cu peste şase miliarde de contracandidaţi, implicit buna cunoaştere a acestora. În fapt, "cel mai" înseamnă "cel mai din câţi ştim noi".

"Creierul este un computer care încetează să funcţioneze când componentele sale se strică. Pentru computere stricate nu există nici rai, şi nici viaţă dupa moarte", a declarat Stephen Hawking (foto 2) într-un interviu pentru The Guardian, susţinând că aceste concepte sunt doar menite să aducă alinare celor care se tem de moarte. Doar un pas până la "religia - opiumul popoarelor".

Rezistând tentaţiei de a întreba, precum Moromete: "Pe ce te bazezi?", sau, şi mai bine: "De unde ştii?", mi-aş permite să comentez rămânând strict în domeniul IT: ok, componentele se strică şi calculatorul moare. Dar softul? Nu cumva softul îi supravieţuieşte? Dar Internetul şi reţeaua locală din care făcea parte? Computerul poate fi asociat corpului uman, dar nu sufletului, domnule Hawking.

Ca să nu zică oarecine că s-a luat de Dumnezeu (recunoscut şi venerat, în treacăt fie spus, de covârşitoarea majoritate a oamenilor de ştiinţă din toate timpurile), într-o conferinţă din aceeaşi perioadă Stephen Hawking a susţinut că "Filozofia nu a mai ţinut în ultimul timp pasul cu avansul ştiinţific şi nu mai este în stare să răspundă la întrebări fundamentale precum «De ce suntem aici?» şi «Unde ne îndreptăm?». Filozofia este un domeniu mort, iar ştiinţa este cea care ne poate ajuta să aflăm răspunsul la aceste întrebări care ne macină de mii de ani". Deci religie nu, filozofie nu - de mirare că n-a spus nimic despre psihologie, sociologie sau parapsihologie. Noroc cu ştinţa, care ne poate ajuta. E sigur o consolare pentru suferinzi, muribunzi, depresivi, suicidari şi muritori de foame să ştie că tot ceea ce li se întâmplă are o explicaţie ştiinţifică.

Întâmplător sau nu, declaraţiile de mai sus au venit la câteva zile după ce s-a răspândit zvonul - infirmat oficial, e drept, dar câte nu s-au negat oficial deşi erau adevărate - că în marele accelerator de la Geneva a fost identificată "particula lui Dumnezeu", mai exact bosonul Higgs, o entitate deocamdată ipotetică, care ar sta la originea Big Bang-ului. Supranumele ei este creaţia unui editor care a ales acest titlu comercial pentru o comunicareştiinţifică, dar - zic eu - şi o reverenţă făcută divinităţii.

P.S. Începând de azi, sub genericul "Con-ştiinţă" vom încerca să abordăm domeniile care nu bântuie ştirile de la ora 5, 6, 7, 8 etc., într-un concept de ecumenism generalizat, cu ambiţia de a demonstra nu numai că acestea sunt ştirile care contează cu adevărat, ci şi că domeniile spiritului - ştiinţa, religia, cultura, filozofia - nu sunt concurente, necum reciproc exclusive, ci complementare.

TUDOR CĂLIN ZAROJANU (n. 1956) a absolvit secţia de Informatică a Facultăţii de Matematică, Universitatea Bucureşti, cu lucrarea de licenţă "O privire matematică asupra piesei «Romeo şi Julieta»", publicată ulterior de Editura Academiei. A lucrat 12 ani în informatică, pe toate sistemele de calcul şi în toate tipurile de limbaje de programare. Din 1992 lucrează în presă: cotidian, săptămânal, lunar, agenţie de ştiri, radio, TV. A debutat editorial cu volumul de proză scurtă "Viaţa ca troleibuz" (1992, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut), urmat de biografia "Viaţa lui Corneliu Coposu" (1996, ediţia a doua 2005), romanele "Reluare cu încetinitorul" (1997) şi "Sfârşitul lumii" (2005), culegerea de proză scurtă "Copiii asfaltului" (2007). În prezent lucrează în TVR, fiind realizatorul talk-show-ului "În spatele uşilor deschise", şi este colaborator permanent al Ziarului de Duminică, Revistei Flacăra, Adevărul şi Radio România Cultural.