Oltchim a ajuns cea mai vânată companie de pe Bursă

Presiunile Fondului Monetar Internaţional (FMI) privind demararea procesului de privatizare a combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT) până la finalul anului au reaprins interesul investitorilor de pe Bursă pentru acţiunile companiei.

Grupul german PCC, principalul acţionar minoritar al combinatului, încearcă să îşi asigure un avantaj strategic în viitoarea privatizare, cumpărând acţiuni de pe Bursă pentru a-şi consolida poziţia în acţionariat. În ultimele trei săptmâni, PCC a cumpărat încă 3,6% din acţiunile Oltchim pentru 9,5 mil. lei (2,3 mil. euro), majorându-şi participaţia la 15,75%. Investiţia totală a PCC pentru a ajunge la această participaţie se ridică la circa 35 mil. lei (8,5 mil. euro).

Nemţii au intrat în acţionariatul Oltchim în 2007, cumpărând participaţia fondului de investiţii Linsell, administrat de grupul american NCH (Siminel Andrei). În ultimii trei ani, relaţia dintre PCC şi conducerea Oltchim, susţi­nută de Ministerul Economiei care deţine pachetul majoritar de 55% din acţiuni, a devenit extrem de tensionată. Nemţii au fost tot mai critici la adresa managementului companiei şi au blocat în instanţă sau la Comisia Europeană iniţiativele de recapitalizare a combinatului, motivând că întreaga strategie propusă de Oltchim este greşită. Ei au declarat în numeroase rânduri că Oltchim este o companie cu probleme mari, invocând pierderile din ultimii ani şi datoriile tot mai mari.

Cum explică nemţii investiţiile de milioane de euro într-o companie pe care au criticat-o de atâtea ori?

"Principalul obiectiv al PCC este participarea cu succes la anunţata privatizare a Oltchim şi achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni deţinut de Ministerul Economiei, în urma unui proces deschis şi transparent de privatizare. Majorându-şi participaţia la Oltchim, PCC doreşte să îşi reconfirme statutul de investitor strategic, transmiţând un semnal pozitiv pieţei: în pofida situaţiei dificile în care se găseşte Oltchim, PCC este ferm în intenţia sa de a achiziţiona compania, în cadrul unui proces transparent de privatizare, şi este convins că anunţata privatizare constituie cea mai bună soluţie pentru Oltchim", a declarat Wojciech Zaremba, reprezentantul PCC pentru România.

El susţine însă că în pofida acestor achiziţii, PCC nu şi-a schimbat poziţia în raport cu actuala conducere a Oltchim.

"PCC consideră că Oltchim se găseşte într-o situaţie foarte dificilă, iar managementul companiei este ineficient şi incapabil să scoată compania din criză. Strategia conducerii Oltchim este greşită, nu corespunde actualelor condiţii de piaţă şi nu oferă soluţii viabile pentru rezolvarea situaţiei dificile în care se găseşte în prezent compania. PCC a semnalat acest lucru în repetate rânduri şi îşi menţine acest punct de vedere", spune Zaremba.

De cealaltă parte, conducerea Oltchim a declarat în numeroase rânduri că PCC a urmărit în ultimii ani doar să blocheze activitatea Oltchim, pentru a putea cumpăra compania la un preţ cât mai mic, pentru a scăpa de un concurent important în regiune. Grupul PCC mai deţine un combinat chimic în Polonia (PCC Rokita).

La preţul de ieri de pe Bursă, participaţia statului la Oltchim, de 55% din companie, valorează circa 48 mil. euro. PCC ar putea fi mai aproape însă de a cumpăra mai întâi pachetul de 14% deţinut de Nachbar Limited, o firmă înregistrată în Cipru, controlată de un fond britanic, Carlson Ventures. Nachbar a cumpărat în aprilie pachetul deţinut de SIF Oltenia şi şi-a continuat achiziţiile pe Bursă, investind în total circa 22 mil. lei (5,3 mil. euro). În acest moment participaţia valorează peste 50 mil. lei, iar britanicii ar putea fi tentaţi să vândă dacă primesc ofertă de la PCC.

Cum a devenit valoroasă o companie cu pierderi în ultimii patru ani şi capitaluri proprii negative?

Privind rezultatele financiare din ultimii ani, creşterea spectaculoasă a Oltchim pe Bursă pare inexplicabilă. Compania a acumulat în perioada 2008-2010 pierderi de 667 mil. lei (peste 160 mil. euro) şi şi-a majorat datoriile cu circa 720 mil. lei, la 2,35 mld. lei (570 mil. euro), la finele lui martie 2011. De asemenea, capitalurile proprii au devenit negative, adică valoarea contabilă a activelor nu acoperă datoriile.

Cu toate astea, compania rămâne cel mai mare producător local din industria chimică, cu afaceri de peste 1,3 mld. lei (305 mil. euro) în 2010, fiind totodată unul dintre cei mai mari exportatori din România. Asta în condiţiile în care Petrom a închis în noiembrie 2008 instalaţi­ile de petrochimie de la Arpechim, care aprovizionau combinatul cu materii prime (etilenă şi propilenă), obligându-l să importe materia primă, ceea ce a determinat costuri mai ridicate. În aces­te condiţii, Oltchim a avut pierderi opera­ţionale în ultimii trei ani.

Compania a cumpărat însă activele de petrochimie ale Arpechim la sfârşitul lui 2009 şi a anunţat că urmează să le repună în funcţiune în zilele următoare, ceea ce i-ar rezolva, deocamdată parţial, aprovizionarea cu materii prime.

"În câteva zile vom porni secţia de petrochimie de la Arpechim. Deja s-au descărcat materii prime în instalaţii, iar săptămâna viitoare va fi reluată alimentarea cu propilenă de la Piteşti. În total am investit 50 mil. euro, incluzând aici preţul de achiziţie a instalaţiilor, reparaţii, modernizări şi instalaţiile noi pe care le-am făcut", a declarat Constantin Roibu, preşedintele Oltchim, cel care conduce compania din 1990.

El spune că deocamdată nu poate fi reluată şi producţia de etilenă, din cauză că Petrom a închis complet rafinăria Arpechim, de la care compania lua o serie de materii prime. Etilena este utilizată de Oltchim la producerea de PVC, în timp ce propilena este materia primă pentru producerea de polioli, din care se produc diverse alte produse, precum spumele poliuretanice folosite la izolaţii.

"În ciuda condiţiilor dificile cauzate de lipsa materiilor prime, Oltchim a reuşit în primul trimestru al acestui an să găsească surse alternative de aprovizionare şi să majoreze capacitatea de producţie de la 35%, în anii 2009 şi 2010, la 57%. Avem speranţa că anul 2011 va însemna funcţionarea combinatului Oltchim la capacitate maximă, integrat cu Petrochimia Arpechim şi revenirea lui pe profit, tocmai pentru a creşte valoarea acestuia şi a-l face cât mai atractiv pentru investitorii serioşi. Repornirea primei instalaţii de pe platforma Arpechim până la sfârşitul acestei luni ne dă noi motive să credem într-o revigorare imediată a Oltchimului", mai spune Roibu.

În primul trimestru, Oltchim a înregistrat afaceri de 464 mil. lei (110 mil. euro), aproape duble faţă de perioada similară a lui 2010, şi şi-a redus pierderile de 20 de ori, la 3 mil. lei.

Toate problemele Oltchim, cauzate de o decizie greşită a statului din 2003

Problemele Oltchim au început în 2007, când Guvernul a fost nevoit să anuleze o majorare de capital derulată de companie în 2003, prin care datorii de circa 100 mil. euro ale combinatului faţă de AVAS fuseseră transformate în acţiuni.

Ministerul Economiei nu le-a oferit însă şi acţionarilor minoritari de atunci, SIF Oltenia şi fondul de investiţii Lindsell, posibilitatea să subscrie în majorare diluându-le astfel participaţiile, iar aceştia au atacat operaţiunea în instanţă şi au obţinut o decizie favorabilă în 2005.

Lungul şir de procese, care s-a încheiat abia în 2007, a împiedicat privatizarea companiei, deoarece participaţia statului era incertă. În 2007, Guvernul a hotărât să anuleze majorarea din 2003 şi să deruleze o nouă majorare. Prima parte a decurs conform planului, capitalul Oltchim fiind redus în noiembrie 2007. Între timp însă, nemţii de la PCC intraseră în acţionariat şi s-au opus unei noi majorări de capital, în care ar fi trebuit să subscrie câteva zeci de milioane de euro pentru a-şi menţine participaţia (ei plătiseră circa 7 mil. euro pentru participaţia Lindsell). PCC s-a adresat Comisiei Europene, reclamând că majorarea de capital pe care statul o avea în plan la Oltchim reprezintă ajutor de stat, iar operaţiunea a fost blocată până la finalizarea investigaţiei comisiei.

Între timp, deprecierea leului a umflat şi mai mult datoriile Oltchim (majoritatea în valută), determinând pierderi pe partea financiară, iar compania a întâmpinat dificultăţi tot mai mari în accesarea de credite pentru a-şi susţine activitatea. Când conducerea combinatului s-a înţeles cu Guvernul să acceseze garanţii de stat pentru a putea lua noi împrumuturi, PCC a reclamat din nou măsura ca ajutor de stat. Între timp au venit şi criza economică, scăderea cererii pe pieţele externe şi închiderea Arpechim, care au accentuat problemele Oltchim, aducând-o în situaţia de acum. "A fost o greşeală a acţionarului majoritar, pe fondul legislaţiei neclare. Dacă s-ar fi acordat dreptul de preferinţă atunci acţionarilor minoritari, nu ar fi fost nicio problemă, compania ar fi fost capitalizată şi alta ar fi fost soarta Oltchim", conchide Constantin Roibu.