La nevoie, BNR poate lua în garanţie sedii de bănci greceşti în schimbul finanţării
Banca Naţională are pârghii pentru a interveni în eventualitatea concretizării unor scenarii de criză antrenate pe piaţa bancară locală de situaţia din Grecia, începând de la refinanţarea bilaterală a titlurilor de stat deţinute de băncile cu capital elen şi până la preluarea în garanţie a sediilor acestora în schimbul furnizării de lichidităţi, afirmă un oficial din sistemul bancar.
Sursele citate susţin că evaluările actuale nu oferă suport pentru un scenariu în care filialele locale ale băncilor elene s-ar confrunta cu retrageri mari de fonduri din cauza unui efect de contagiune cu tensiunea din Grecia. "Dacă este ceva de făcut va acţiona banca centrală ca autoritate de supraveghere şi reglementare. Totul depinde de ce se întâmplă cu băncile-mamă, iar în Grecia există deja un mecanism de susţinere a grupurilor financiare în cadrul acordului de finanţare încheiat anul trecut cu FMI. Statul elen va intra cu capital dacă va fi nevoie", spun sursele citate.
România are două bănci greceşti în top 10, Alpha Bank (controlată de Alpha Bank Grecia) şi Bancpost (controlată de EFG Eurobank), care prin poziţiile deţinute atât pe clientela persoanelor fizice, cât şi pe segmentul companiilor, au o importanţă sistemică pe piaţa locală, cumulând peste 10% din active. Foarte aproape de top 10, pe locurile 11 - 12 se află alte două bănci controlate de greci, Piraeus (Piraeus Grecia) şi Banca Românească (National Bank of Greece-NBG), cumulând aproape 5% din piaţă.
Principala ameninţare care planează asupra sistemului bancar local de când criza din Grecia a căpătat o amploare greu de anticipat în urmă cu doi ani este ca băncile elene să ajungă în situaţia de a tăia liniile de finanţare ale subsidiarelor locale, de a trece la vânzări de active şi chiar de a cere rambursări anticipate ale finanţărilor.
Până în prima parte a acestui an cele patru mari bănci amintite - Alpha, Eurobank, Piraeus şi NBG - erau constrânse să-şi menţină expunerile locale prin acordul de la Viena supervizat de FMI şi Comisia Europeană. Însă din luna martie a acestui an obligaţia formală a dispărut, rămânând un angajament de menţinere la nivel declarativ.