Opinie Iulian Anghel, ZF: Fiţi cu ochii pe "struţo-cămilă": Ce este mai bine să scadă? TVA sau impozitul pe venit?

Programul economic USL (Uniunea Social-Liberală - PSD şi PNL) readuce în discuţie o realitate care nu poate fi ocolită de niciun guvern, de orice culoare ar fi el: ponderea veniturilor statului în PIB (venituri fiscale şi nefiscale) este, în România, de 32,8%. România ocupă, la acest capitol, ultimul loc în Uniunea Europeană - datele Consiliului Fiscal arată o pondere a veniturilor în PIB la nivelul lui 2009 de 32,4%, adică cu 11,6 puncte procentuale sub media UE (ceea ce înseamnă că, dacă ar colect măcar la nivelul mediei UE statul român ar aduna anual la buget încă 10-12 mld. euro, adică tot atât cât plăteşte pentru toate salariile bugetarilor).

La cealaltă extremă, polarizarea socială atinge unul dintre cele mai mari cote din Uniune. România este pe penultimul loc în UE în privinţa cheltuielilor sociale ca pondere în PIB - 14,3% la nivelul lui 2008, faţă de 30,8% Franţa sau 22,7% Ungaria. În aceeaşi vreme, cheltuielile sociale (inclusiv pensiile) reprezintă 40% din buget, un nivel care este depăşit doar de cinci ţări din UE.

Ce rezultă din datele de mai sus? Statul este incapabil să colecteze banii care îi sunt datoraţi (pentru că la nivelul fiscalizării totale suntem pe la mijlocul clasamentului UE) dar, din puţinul pe care îl are, aproape jumătate dă pe asistenţa socială. Nemaiavând bani, statului nu-i mai rămâne decât să susţină la un nivel submediocru şcolile, învăţământul, spitalele, cercetarea.

Mai mult, în vreme ce o parte a populaţiei sărăceşte cocoşată şi de taxe, alta se îmbogăţeşte şi pentru că, foarte probabil, bună parte din ea obţine beneficii din economia neagră.

USL a lansat astăzi în dezbatere programul său economic, un document care merită toată atenţia pentru că este posibil ca, peste un an - doi, el să fie pus în practică ca program de guvernare. Ce-şi propune acest program?

În primul rând, revenirea la cota progresivă de impozitare.

Ar urma să existe o impozitare diferenţiată a veniturilor, în trei trepte, de 8%, 12% şi 16% (8% pentru veniturile de până la 800 lei lunar, 12% pentru veniturile de la 800 la 1.600 lei/lună şi 16% pentru veniturile de peste 1.600 lei lunar.

TVA ar urma să fie menţinută, deocamdată, la 24% (cu ipoteza revenirii la 19% până în 2014), cu o excepţie - producţia de cereale, pâine, carne proaspătă, lapte şi legume proaspete, unde din 24% producătorii îşi vor putea deduce 15%.

În aceeaşi vreme, CAS ar urma să fie redus cu 5% pentru angajatori, şi anulată pe o perioadă de un an pentru angajatorii care creează noi locuri de muncă.

Care ar urma să fie scopul acestor măsuri fiscale? O spune programul USL lansat astăzi: creşterea veniturilor bugetare ca procent din PIB de la 32% la 38%.

Ajunşi aici se pune întrebarea: doar fiscalitatea, sau fiscalitatea pe salarii şi taxarea foarte înaltă a muncii este de vină pentru că se colectează atât de puţin, drept urmare statul are atât de puţini bani pentru medici sau profesori?

Execuţia bugetului general consolidat ianuarie - aprilie 2011 arată că impozitul pe salarii şi venit a adus statului 5,8 mld. lei în această perioadă, faţă 14,2 mld. lei din TVA şi 5,6 mld. lei din accize. Dar USL păstrează (deocamdată) TVA la 24% - aceasta este găina cu ouă de aur a bugetului.

Umblând la impozitarea veniturilor, USL se adresează unor categorii mai sărace (practic scade impozitul pe salarii mici, dar nu creşte peste 16% cel pentru salarii mari) care oricum îşi plăteau impozitele pentru că "venituri" în România înseamnă pentru majoritatea oamenilor "venituri din salarii".

Cât ar putea aduce programul USL ca venituri la buget dacă scade impozitul pe un salariu de 800 de lei de la 16% în prezent la 8% sau a unuia de 1.600 de lei de la 16% la 12%? Simulări se pot face, dar este greu de susţinut că cu astfel de măsuri veniturile bugetului ca pondere în PIB vor creşte cu şase puncte procentuale, adică cu 7-8 mld. euro. Mai este un lucru de observat: potrivit datelor Consiliului Fiscal, dacă în timpul guvernului Năstase când aveam, de asemenea, o cotă progresivă de impozitare, gradul de eficienţă a impozitării veniturilor era de 55% (la nivelul lui 2004) acesta a crescut, după introducerea cotei unice, la 81% în 2009, cu o prăbuşire la 76% în 2010.

Potrivit aceloraşi date, la nivelul lui 2009 evaziunea fiscală la impozitul pe venit era de 1% din PIB (1,2 mld. euro), în vreme ce munca la negru însemna 4,3% din PIB (5,1 mld. euro), neplata contribuţiilor la CAS, 3,3% (3,9 mld. euro) din PIB, iar fraudarea TVA 3,8% din PIB (4,5 mld. euro). În total, valoarea adaugată în economia neobservată ar fi fost, la nivelul lui 2009, potrivit Consiliului Fiscal, de 19,8% din PIB.

Prin urmare, dacă un program de guvernare îşi propune creşterea colectării veniturilor ca procent din PIB, (aşa cum ţinteşte strategia USL) el trebuie să se concentreze spre zonele economiei gri. Cu ce constrângeri sau cu ce avantaje îi determini pe cei care nu plătesc ce datorează să plătească? Va scoate un impozit mai mic pe salarii la suprafaţă munca la negru? Va aduce mai mulţi bani la buget scăderea CAS şi de asemenea va diminua munca la negru? Acestea sunt întrebările care trebuie să aibă un răspuns înainte ca măsurile să fie puse în practică pentru că orice scădere a impozitelor antrenează într-o primă etapă o scădere a veniturilor statului care trebuie completate din altă parte.

PSD şi PNL spun că programul lor poate fi împunătăţit până a ajunge program de guvernare, beneficiind de contribuţia specialiştilor. Este bine că el a fost lansat în dezbatere chiar dacă pentru unii el ar putea părea o struţo-cămilă social-liberală sau, aşa cum se teme Victor Ponta, va fi ridiculizat pentru că "până acum spuneau că nu avem program economic, iar de acum vor spune că avem unul prost".