Restanţele au urcat la 15% în judeţele cu economie slabă

Ponderea medie a restanţelor la credite se apropie de 9% la nivelul întregii ţări la sfârşitul lunii aprilie, cel mai ridicat nivel fiind înregistrat în Galaţi, unde ratele neplătite la timp reprezintă nu mai puţin de 15,5% din volumul total al împrumuturilor acordate populaţiei şi firmelor.

Alte judeţe unde clienţii dau bătăi de cap bancherilor sunt Ialomiţa şi Galaţi, unde ponderea ratelor restante urcă la 14,4 şi respectiv 14,3% din totalul împrumuturilor. Şi în Bistriţa-Năsăud sumele neachitate la scadenţă ajunge la 13,3% din soldul creditelor.

"Creşterea mai rapidă a restanţelor în anumite judeţe se datorează şomajului mai ridicat, dar în multe zone a fost vorba de o chestiune de educaţie. Modelul social dintr-o anumită regiune s-a reflectat în comportamentul de plată al clienţilor. De exemplu, în Bistriţa am asistat la un fenomen de masă în ceea ce ce priveşte creditele neperformante şi nu pentru că oamenii nu mai puteau plăti, ci pentru că nu mai voiau să plătească", comentează Gabriel Creţu, director de reţea şi vânzări la OTP Bank.

Comportamentul de plată al clienţilor depinde foarte mult şi de dezvoltarea economică a unei zone sau de nivelul de trai al locuitorilor. Ialomiţa şi Bistriţa sunt două dintre judeţele cu cele mai slabe economii, în timp ce Galaţi este un judeţ dependent de doar două ramuri industriale puternic afectate de criză în 2009 şi în prima jumă­tate a lui 2010 - industria siderurgică şi cea navală.

Spre exemplu, Produsul Intern Brut (PIB) realizat în Bistriţa în 2010 a fost de numai 5,5 miliarde de lei, faţă de o medie naţională de circa 12 miliarde de lei, arată datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP). Ialomiţa a avut un PIB de 4,6 miliarde de lei anul trecut.

La polul opus se situează judeţe precum Gorj, Dâmboviţa sau Mehedinţi, unde ponderea restanţelor se situează în jurul a 5-6% din totalul creditelor.

În Gorj, de exemplu, ponderea întârzierilor la plată în soldul finanţărilor acordate populaţiei şi firmelor este de 4,9%, aproape la jumătate comparativ cu media naţională.

Bancherii spun că istoricul de plată acumulat în ultimii doi ani le permite în prezent să dezvolte modele de risc diferite pentru fiecare zonă geografică atunci când analizează o cerere de credit. Cu alte cuvinte, chiar dacă dau în continuare credite în aceste judeţe, cer garanţii mai mari.

"Noi am adaptat scoringul şi acesta are acum inclusiv o componentă regională, chiar dacă nu foarte puternică. Creditele noi, acordate în ultimul an, înregistrează însă o rată de default mult mai mică decât cele acordate înainte de criză", mai spune Creţu.

După ce la începutul crizei creditele în lei înregistrau probleme mai mari, în ultimele luni au început să crească mai repede restanţele la valută.

Astfel, la sfârşitul lunii martie, valoarea restanţelor la creditele în valută era de echivalentul a 9,65 miliarde lei (2,36 mld. euro). Întârzierile la plata creditelor în lei ajungea în aceeaşi perioadă la mai puţin de 8,4 miliarde lei.