USL propune înjumătăţirea cheltuielilor de bunuri şi servicii ca sursă de economii pentru relaxarea fiscală

Uniunea Social-Liberală (USL, formată din PSD şi PNL) îşi propune înjumă­tăţirea chel­tuielilor statului cu bunurile şi serviciile, aceasta fiind principala măsură de com­pensare a scă­derilor veniturilor statului în urma di­minuării cotei de CAS şi a relaxării fiscale pe zona veniturilor salariale, prevăzută de programul economic al USL, lansat la finele săptămânii.

Cheltuielile cu bunurile şi serviciile înseamnă anual cam opt mld. euro, iar înjumătăţirea lor ar lăsa statului patru mld. euro, adică cam tot atât cât i-ar aduce ca pierdere relaxarea fiscală prevăzută de programul economic al USL ce va fi pus în practică dacă Uniunea va câştiga alegerile din 2012.

PSD şi PNL îşi propun revenirea la cota progresivă de impozitare, dar "în jos", în sensul că impozitul pe venit pentru salarii mari nu va depăşi actualul nivel al cotei unice de 16%.

Astfel ar urma să existe o cotă de 8% a impozitului pe veniturile de până la 800 de lei/lună, o cotă de 12% pentru veniturile între 800 de lei/lună şi 1.600 de lei/lună şi o ultimă treaptă de impozitare de 16% pentru veniturile care depăşesc 1.600 de lei/lună. Concomitent, salariul minim ar urma să crească de la 600 de lei la 800 de lei/lună.

TVA ar urma să scadă treptat până la sfârşitul celor patru ani de guvernare de la 24% la 19%. Potrivit documentului lansat în dezbatere cu un an şi jumătate înaintea alegerilor, ţinta măsurilor propuse pe zona pieţei de muncă este crearea a 1 milion de job-uri noi (4,09 mil. salariaţi, în fe­brua­rie curent, potrivit INS). Programul USL nu intră în detaliu pentru fiecare măsură în parte în privinţa impactului bugetar (este de presupus că o scădere a taxelor ar putea antrena o scădere iniţială a veniturilor), ceea ce a oferit PDL "muniţie".

Fostul ministru al economiei Adriean Videanu a susţinut ieri că viziunea USL este insuficient fundamentată şi că impactul măsurilor propuse de USL este de cinci mld. euro în bugetul consolidat, ceea ce ar ma­jora deficitul bugetar cu 4% din PIB anual.

Dacă intenţiile USL de "creştere a gra­dului de absorbţie a fondurilor euro­pe­ne", "combaterea evaziunii fiscale" sau "îm­bu­nă­tăţirea colectării" sunt lucruri pe care şi le-a propus fiecare guvern, scăderea cu 50% a cheltuielilor statului cu bunurile şi serv­i­ciile ar fi o măsură şoc pentru economie.

Programul analizează situaţia actuală (cea mai slabă colectare de taxe de la nivelul UE - 32,4% ponderea veniturilor în PIB; 740.000 de locuri de muncă pierdute; o po­vară fiscală apă­sătoare - 44,4% este totalul impozitării mun­cii; cea mai mare inflaţie din UE - 8,4%; investiţiile străine care s-au pră­buşit de la 9,5 mld. euro în 2008 la 2,6 mld. euro în 210; o datorie pu­blică care s-a triplat în ultimii trei ani, ajun­gând la 39% din PIB) şi susţine că soluţiile propuse de USL vor readuce economia pe trendul de creştere.