Investiţie de 280 mil. euro la Măgurele în cel mai mare laser din lume

La Măgurele (judeţul Ilfov), un oraş cu mai puţin de 10.000 de locuitori, ar putea începe de anul viitor construcţia celui mai mare laser din lume, ELI - NP (Extreme Light Infrastruture - Nuclear Physics), în valoare de 280 de milioane de euro. Specialiştii spun că pentru fiecare euro plasat într-un astfel de proiect, patru se întorc înapoi, aşa că dacă laserul se va face la Măgurele, fosta comună ar putea vedea investiţii de peste un miliard de euro.

Din cele 280 de milioane de euro care reprezintă valoarea întregului proiect, 65 de milioane de euro se vor duce în clădiri, 80 de milioane de euro în lasere, 60 de milioane de euro în razele gamma, 30 de milioane de euro în echipamente.

Până acum peste 28 de companii au fost interesate de laserul gigant de la Măgurele, printre care se numără IBM sau producători de sisteme pentru industria de apărare, aerospaţială şi transporturi, care la rândul lor ar putea investi în unităţi de producţie locale pentru a fi apropiate de laserul uriaş. Totodată, laserul s-ar putea folosi pentru managementul deşeurilor nucleare. Proiectul, la care se lucrează din 2007, are toate studiile făcute, este aprobat de guvern şi singurul lucru care mai este necesar este identificarea liniilor de finanţare europeană în care se poate integra ELI - NP, o investiţie care ar trebui finalizată în 2015.

Oamenii implicaţi direct în acest proiect spun că România va afla anul acesta dacă va primi sau nu banii europeni necesari, fondurile europene urmând să acopere peste 80% din investiţie.

"Europa nu poate concura cu restul lumii cu salarii mici sau resurse naturale, dar poate concura pe partea de cercetare şi dezvoltare. Unul dintre cele mai importante proiecte ale momentului este ELI. Astfel de proiecte nu trebuie să apară numai în anumite ţări, ci mai ales în ţările cu experienţă. Suntem dispuşi să susţinem cu fonduri europene acest proiect", a spus Robert - Jan Smits, directorul general al direcţiei generale pentru cercetare şi inovare din cadrul Comisiei Europene. Declaraţiile au fost făcute în cadrul unui eveniment organizat de KPMG, una dintre cele mai mari firme de audit şi consultanţă. Reprezentanţii KPMG au declarat că asocierea dintre companie şi proiectul ELI - NP nu presupune existenţa unui contract de consultanţă, dar că firma "dispune de soluţii pentru cooperarea între comunitatea ştiinţifică, comunitatea oamenilor de afaceri şi sectorul public, astfel încât zona de la Măgurele să devină un motor de creştere economică", potrivit Danielei Nemoianu, partener excutiv al KPMG România. Implicarea KPMG în promovarea unui proiect public reprezintă o premieră.

Dezvoltarea ELI a început în 2007 şi a marcat o schimbare aproape istorică a atenţiei spre Europa Centrală şi de Est când s-a luat decizia ca Uniunea Europeană să sprijine financiar patru lasere, trei dintre ele urmând să fie localizate în Cehia, România şi Ungaria, pentru al patrulea locaţia fiind încă în analiză. Cehii deja au primit finanţarea europeană, de 275 mil. euro, iar ungurii sunt mai puţin avansaţi comparativ cu România în dezvoltarea proiectului. România îl va găzdui pe cel mai mare laser din mai multe motive.

"Expertiza de la Măgurele a fost motivul pentru care cel mai mare laser se va construi aici", a spus Nicolae Victor Zamfir, directorul general al Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei şi project managerul ELI - NP. Potrivit acestuia la Măgurele este o platformă de 500 de cercetători în toate ramurile fizicii. De exemplu, la finalul anilor '50 pe platforma de la Măgurele a fost realizat un calculator electronic, o premieră la acel moment între toate ţările sovietice. Tot acolo, a fost pus în funcţiune un reactor nuclear experimental. La începutul anilor '60 a fost realizat primul laser românesc, considerat al patrulea cel mai puternic din lume, la acel moment.

"Studiul de fezabilitate este gata. ELI trebuie trecut pe lista de finanţare şi trimis la Comisia Europeană. Anul acesta aflăm dacă primim banii şi dacă va fi aşa la anul ne putem apuca de lucru. Proiectul trebuie finalizat până în 2015", a mai spus Zamfir.

Potrivit lui Daniel Funeriu, Ministrul Educaţiei, proiectul ar trebui depus la Comisia Europeană în toamna acestui an.

"Tot proiectul este gata pentru depunerea la Comisia Europeană. La nivelul Guvernului trebuie să se decidă de unde se vor lua banii. Iniţial, sursa putea fi programul operaţional pentru creşterea competitivităţii economice pentru proiectele mari de infrastructură, dar aici România a epuizat fondurile. Acum trebuie identificate alte programe operaţionale şi consolidate sumele", a explicat Adrian Curaj, membru al comitetului internaţional de avizare ELI - NP. Fără identificarea acestor surse europene de finanţare şi fără depunerea acestui proiect în timp util la Comisia Europeană, România riscă să piardă acest proiect major de cercetare dezvoltare.