Moment istoric sau încă un foc de paie? Pragul la SIF-uri, din nou la Curtea Constituţională

Autor: Roxana Pricop 30.05.2011
SIF Transilvania (SIF3) încearcă să obţină la Curtea Constituţională anularea ordonanţei de guvern din 2005 prin care pragul de deţinere la SIF-uri a fost majorat de la 0,1% la 1%, pentru că CNVM nu-i dă voie să-şi treacă în statut pragul de 5% aprobat în 2009 de acţionari.


Joi, 2 iunie, Curtea Constituţională va stabili dacă pragul de deţinere la SIF-uri, de 1% din capitalul social, este sau nu constituţional, într-un proces deschis de SIF Transilvania (SIF3) împotriva Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu privire la majorarea limitei de deţinere de la 1% la 5%, decisă de acţionarii SIF3 în 2009.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de SIF3 într-un proces aflat la Curtea de Apel Bucureşti. În litigiul respectiv, SIF Transilvania contestă respingerea de către CNVM a unor modificări aduse actului constitutiv de extindere a pragului la 5%, faţă de 1%, cât prevede legislaţia pieţei de capital.

Miza din spatele deciziei judecătorilor Curţii de pe 2 iunie este ridicată.

În cazul unei decizii de validare a excepţiei de neconstituţionalitate, pragul la SIF-uri ar putea reveni la valoarea de 0,1% de acum şase ani, fapt ce ar obliga un număr mare de fonduri străine de investiţii şi persoane private acţionare la SIF-uri să îşi vândă acţiunile până la limita de 0,1%.

Mihai Fercală

A doua oară la Curtea Constituţională. Ce e nou?

Aceasta este a doua oară când pragul la SIF-uri ajunge pe masa Curţii Consti­tu­ţio­nale. Prima da­tă, în 2009, judecătorii Curţii Constituţionalii au validat pragul la SIF-uri de 1% din capital şi au respins excepţia de neconstitu­ţionalitate formulată de firma Comrimet Galaţi, care făcea parte din grupul lui Cătălin Chelu, în cadrul unui proces cu SIF Oltenia.

De această dată, SIF Transilvania nu contestă la Curtea Constituţională pragul de deţinere, ci Ordonanţa de Urgenţă numărul 41 din 2005 prin care Guvernul a ridicat pragul de deţinere de la 0,1% la 1% din capital, pe care SIF o consideră neconstituţională.

În 2005, Guvernul a ridicat pragul de deţinere până la 1% din capitalul SIF-urilor şi de atunci până în prezent această ordonanţă a produs efecte.

"Cătălin Chelu a contestat în 2009 însăşi existenţa limitei de deţinere. Noi contestăm acum Ordonanţa de Urgenţă 41 din 2005 prin care Guvernul cenzurează dorinţa unor acţionari de a decide asupra societăţii private. Pragul de deţinere de 1% a fost impus de către Guvern, deşi Guvernul nu a fost abilitat să impună un prag de deţinere unei societăţi private aşa cum este SIF Transilvania", a spus Mihai Fercală, preşedintele SIF Transilvania.

El mai susţine că "o ordonanţă de urgenţă nu poate modifica prevederile unei legi organice aşa cum este Legea pieţei de capital 297/2004".

Cu toate acestea, Ordonanţa 41 este în vigoare din 2005, a produs şi produce în continuare efecte, investitorilor nefiindu-le permis să deţină mai mult de 1% din capitalul uneia dintre cele cinci SIF-uri. Orice depăşire a acestui prag e raportată public, iar investitorul este forţat să vândă acţiunile în exces.

În plus, decizia de majorare a pragului de la 1% la 5% nu ar putut fi luată de acţionarii SIF Transilvania în 2009 dacă nu exista această ordonanţă şi pragul de 1%, fără de care îndeplinirea condiţiilor de cvorum ar fi fost imposibilă.

Pragul de deţinere a împiedicat consolidarea unor acţionari puternici în cadrul SIF-urilor, astfel că structura acţionariatului este foarte fragmentată. SIF-urile au şanse mici de a strânge un cvorum de AGA Extraordinară şi deci de a lua decizii precum vânzarea pachetelor de acţiuni la BCR sau majorarea capitalului social. Pentru derularea AGEA, SIF-urile au nevoie, potrivit statutului, de un cvorum de 75% din acţiunile cu drept de vot la prima convocare şi de 50% din acţiuni la a doua convocare, cu excepţia SIF Transilvania (SIF3) care şi-a eliminat aceste cerinţe din statut în urma unor procese.

În această primăvară SIF Moldova a propus acţionarilor valorificarea participaţiei deţinute la BCR, cea mai mare bancă din sistem, însă neîntrunirea cvorumului în cadrul AGEA a împiedicat luarea unei astfel de decizii.

"Sunt convins că avem şanse ca excepţia de neconstituţionalitate să fie acceptată. Dacă vom reuşi, atunci pragul de deţinere la SIF Transilvania va fi ridicat la 5%, cât a fost voinţa acţionarilor, în timp ce la restul SIF-urilor, teoretic, va reveni la pragul de dinaintea ordonanţei, de 0,1% din capital", a continuat Fercală.

Acţionarii SIF Transilvania au aprobat în 2009 ca pragul de deţinere să fie ridicat la 5%, nu însă şi pragul de vot, care a rămas la 1%. Astfel, un investitor ar putea deţine, teoretic, 5% din acţiunile SIF3, dar ar putea vota doar cu 1%.

La Parlament stă cheia deschiderii SIF-urilor

Avocatul Cristian Duţescu, care a reprezentat firma Comrimet în procesul cu SIF Oltenia din 2009, nu este însă la fel de optimist.

"Cred că va fi respinsă excepţia de constituţionaliate. În 2009, când am reprezentat firma Comrimet, Curtea a motivat că o lege organică precum cea a pieţei de capital poate fi modificată dacă ordonanţa de urgenţă nu modifică aspecte legate de pedepsirea unor infracţiuni. Mai mult, a argumentat că există interes din partea statului să se implice în activitatea SIF-urilor chiar dacă acestea sunt private", a spus avocatul. Duţescu consideră neconstituţional pragul de deţinere, "însă doar Parlamentul poate ridica acest prag printr-o lege".

Un proiect legislativ iniţiat încă din 2009 de majorare a pragului până la 5% se află blocat la comisiile din cadrul Camerei Deputaţilor din primăvara anului trecut. Mai mult, deşi a pornit iniţial cu eliminarea pragului, proiectul a suferit modificări pe parcurs şi a fost introdusă majorarea până la 5% din capital.

În martie anul trecut, dezbaterea proiectului legislativ de ridicare a pragului de deţinere la SIF-uri în cadrul Comisiei de buget şi finanţe din Camera Deputaţilor a fost amânată pe termen neprecizat. Comisia de buget şi finante trebuia să elaboreze raportul final pe baza căruia deputaţii urmau să voteze modificarea legii pieţei de capital şi ridicarea pragului de deţinere.

Senatul a aprobat proiectul de lege la începutul lunii noiembrie 2009, iar până în martie 2010 acţiunile SIF-urilor au crescut în medie cu 50%, însă Camera Deputaţilor este forul decizional, iar un vot negativ în Cameră ar însemna eşecul proiectului. Membrii Comisiei susţineau atunci că poartă discuţii cu principalii actori de pe piaţa de capital. Ulterior au susţinut că aşteaptă un nou punct de vedere din partea Guvernului, după ce primul punct de vedere a fost dat pe varianta care propunea eliminarea pragului.