Deputaţii decid dacă băncile plătesc taxă de solidaritate

Plenul Camerei Deputaţilor urmează să ia în dezbatere propunerea legislativă privind introducerea unei taxe de solidaritate pentru bănci sub forma unei impozitări suplimentare (faţă de cota unică de 16%) cu o cotă de 2,5% a profitului realizat de instituţiile de credit pentru o perioadă de trei ani.

Proiectul a fost discutat săptămâna trecută în Comisia de buget-finanţe a forului legislativ şi a fost respins, primind aviz negativ. Conform traseului de legiferare, această iniţiativă a unor parlamentari PD-L, principalul partid de guvernământ, urmează să intre în dezbaterea plenulului Camerei, care este for decizional.

Chiar dacă pro­iectul a fost propus tocmai de membri ai PD-L, Guvernul nu-l susţine, după cum s-a angajat şi în faţa FMI. De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a declarat recent să nu susţine suprataxarea băncilor, dar a menţionat că speră ca băncile să nu se repeadă să-şi recupereze toată pierderea cu creditele neperformante într-un an.

Fiind concepută ca impozitare suplimentară a profitului, taxa de solidaritate ar putea fi aplicabilă unui număr mai mic de jumătate din băncile de pe piaţă în condiţiile în care anul trecut numărul celor cu pierderi a fost mai mare decât al celor cu profit.

Politica suprataxării sistemului bancar este practicată sau avută în vedere de mai multe state europene, de la Slovacia la Marea Britanie.

Ungaria a acţionat deja introducând anul trecut o taxă suplimentară pentru a acoperi golurile din buget. Ideea introducerii unor impozite suplimentare pentru bănci intervine într-un moment în care autorităţile solicită instituţiilor de credit să-şi consolideze capitalul, iar politicienii fac presiuni pentru creşterea creditării.

În Ungaria, suprataxarea băncilor a venit sub forma unui impozit de 0,5% pe activele deţinute de bănci, procent triplu faţă de cel stabilit în alte state. Deşi unii oficiali de la Budapesta au declarat că impozitul va fi înjumătăţit începând cu 2013 şi va reprezenta în continuare o componentă pe termen lung a sistemului fiscal, deocamdată băncile şi guvernul nu au ajuns la o înţelegere, scrie agenţia de presă Thomson Reuters. Impozitul face parte dintr-un pachet mai amplu de taxe anticriză, care mai vizează sectorul enegetic, de retail şi telecomunicaţii, menit să acopere deficienţele de fi­nan­ţare a bugetului şi să evite introducerea de măsuri de austeritate.

În Marea Britanie, impozitul pe active deţinute pe termen scurt va fi majorat de la 0,075% în prezent la 0,078% începând cu 2012.

În Slovenia, ministrul de finanţe France Krizanic a declarat în aprilie că guvernul va impune în următoarele luni un impozit de 0,1% pe activele din bilanţul contabil al instituţiilor de credit. Slovacia, stat membru al zonei euro, intenţionează să introducă de anul viitor un impozit special de 0,2% pe depozitele băncilor.

Finlanda a anunţat la începutul acestei luni că va insista pentru crearea unui sistem la nivelul UE pentru taxarea tranzacţiilor financiare dacă nu poate obţine un acord la nivel global, susţinut printre alte state de Franţa şi Germania, dar respins de SUA şi Canada.

În Polonia, ministrul de finanţe a anunţat că va introduce o nouă taxă pentru bănci, poate chiar de anul acesta, dar fără a da detalii.