Opinie Sorin Pâslaru: O idee de care s-a speriat probabil şi USL-ul, care a propus-o

Autor: Sorin Pâslaru 31.05.2011

O idee bună între măsurile propuse de Uniunea Social Liberală săptămâna trecută în programul economic este scăderea cheltuielilor administraţiei cu bunuri şi servicii cu 50%.
Propunerea, puţin preluată în mass-media, a fost atât de şocantă încât probabil nici liderii USL nu şi-au dat seama că ar fi putut-o promova mai bine.
Administraţia publică, locală şi centrală, a cheltuit în 2010 şapte miliarde de euro pe maşini, benzină, hârtie, software, pixuri, plicuri, deplasări, chirii, flori, gazon, servicii de avocatură, de contabilitate sau pur şi simplu pe strângerea gunoiului.

Aceste cheltuieli pot fi înjumătăţite sau chiar să fie reduse cu 70% fără probleme, ceea ce va crea spaţiu fiscal pentru scăderea CAS cu 5% şi a impozitului pe venit la salariile sub 1.600 de lei. Sunt într-adevăr şi altfel de cheltuieli, şi anume cele pentru medicamente, pentru energie, care sunt mai greu de eficientizat.
Scăderea CAS-ului şi a impozitului pe venit va lăsa la dispoziţia oamenilor 4-5 mld. euro şi va scoate aceşti bani de la bunul plac al ministerelor, consiliilor locale şi agenţiilor guvernamentale.

Oamenii, plătitorii de taxe, ştiu mult mai bine cum şi pe ce să cheltuie banii şi cu mai bune rezultate decât statul, oricare ar fi acesta - guvern, primării sau agenţii.
Există situaţii de agenţii guvernamentale care de la venirea unui nou şef nu au cumpărat rechizite sau stilouri (unele de 100 de euro bucata) decât de la o singură companie, prin negociere directă.

Primăria Sectorului 3, de exemplu, a dat o mare parte din contractele de asfaltare şi refacere a străzilor unei singure companii - Delta ACM.
În toată ţara, de la ultimul ordonator de credit ca valoare a bugetului - un muzeu pierdut într-un judeţ de munte şi până la cel mai mare buget al unei instituţii publice, şi anume cel de 1,8 mld. euro al Companiei Naţionale a Autostrăzilor - cine decide unde merg banii, directorul de achiziţii, e de fapt omul nr.1 din organizaţie.

Iar guvernul nu este singurul decident în chestiune, ci doar pe 1 mld. euro. 2,5 mld. euro sunt la dispoziţia bugetelor locale şi 1,5 mld. euro la dispoziţia agenţiilor aşa-zis "autofinanţate", adică acele agenţii unde directorii spun: noi aducem bani la buget (prin taxe parafiscale), avem dreptul să cheltuim oricât pe salarii şi achiziţii de piele de căprioară pentru şters ochelarii.

Paradoxul este că, în pofida crizei, cheltuielile publice totale de bunuri şi servicii au crescut în 2010 faţă de 2009 cu 5%, iar în primele patru luni ale lui 2010 au crescut cu 8% faţă de perioada similară a anului trecut. Acest lucru ridică semne de întrebare: dacă numărul de angajaţi la stat
s-a diminuat cu 10%, cum de cheltuielile cu bunuri şi servicii, deci cheltuieli pe care le fac aceşti funcţionari ca să-şi exercite atribuţiile, au crescut?

În sumă, propunerea este bună şi probabil că şi actuala putere o să ţină cont de ea în elaborarea bugetului pe 2012 pentru a o contracara ca şi propunere politică. Aceasta în măsura în care forţele de partid locale, care se "hrănesc" din programele de achiziţii publice, vor accepta reducerea resurselor într-un an electoral.

Problema este însă că pe scenă, la lansarea programului Uniunii Social Liberale care a lansat această propunere, în spatele lui Victor Ponta de la PSD au fost Adrian Năstase, Liviu Dragnea şi Constantin Niţă, iar în spatele lui Crin Antonescu de la PNL a fost ex-premierul Călin Popescu-Tăriceanu.

Cât de convingător pooate fi spre exemplu Liviu Dragnea, apropiat al unei firme de construcţii din Teleorman, TelDrum, care are contracte cu statul de zeci de milioane de euro, în rolul de susţinător al unui program de tipul transparentizarea şi eficientizarea cheltuielilor publice? Sau Adrian Năstase, cu dosare în instanţă pe chestiuni de achiziţii publice?
Sau cât de convingător poate fi liberalul Călin Popescu-Tăriceanu afirmând necesitatea restructurării statului când sub conducerea sa numărul de funcţionari din administraţie a crescut de la 154.000 în decembrie 2004 la 212.000 în decembrie 2008?

Fără o garnitură nouă, de tehnicieni credibili, nici PD-L şi nici USL nu pot cere guvernarea, indiferent de câte idei bune ar avea.