Cum se schimbă harta ţării cu primarii aleşi într-un singur tur
O analiză a alegerilor locale de acum trei ani arată că
rezultatul nu s-ar fi schimbat semnificativ dacă primarii ar fi
fost aleşi într-un singur tur de scrutin şi nu în două aşa cum s-a
întâmplat.
Camera Deputaţilor a adoptat miercuri o lege care anulează cel
de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea primarilor, candidatul
care a întrunit cele mai multe voturi urmăând să fie declarat
câştigător.
În alegerile trecute organizate în două tururi, 25 de municipii
reşedinţă de judeţ au fost câştigate din primul tur, şi 16 în turul
al doilea. În 15 dintre primăriile din a doua categorie, primarii
care au obţinut cele mai multe voturi în primul tur (deci ar fi
automat câştigători în cazul unui scrutin cu un singur tur) au
câştigat turul al doilea. Doar la Bistriţa, candidatul PSD Ovidiu
Creţu a câştigat în al doilea tur, deşi se clasase în turul 1 în
spatele democrat-liberalului Vasile Moldovan.
USL (PSD şi PNL) deţine controlul a 18 oraşe reşedinţă de judeţ,
iar PDL controlează 15. Problema cu noul sistem de vot va fi în
oraşele unde candidaţii sunt apropiaţi ca procente de încredere,
pentru că aici rezultatul va ţine de mobilizarea fiecărui partid şi
nu de sprijinul pe care l-ar putea obţine un candidat de la un
altul ieşit din cursă în turul întâi.
Din această cauză, o analiză a PSD arată că partidul ar putea
pierde oraşele Buzău, Iaşi, Vaslui şi Bistriţa, pe care le
deţine.
Din acelaşi motiv specialiştii apreciază că UDMR ar putea fi
avantajat întrucât de obicei populaţia maghiară din oraşele cu
20-30% dintre locuitori de etnie maghiară îşi alege un singur
candidat, în vreme ce partidele româneşti îşi irosesc voturile.
Astfel se poate ajunge ca un candidat maghiar să câştige cu 20-30%
din voturi (situaţia se poate repeta oriunde în altă parte cu
aceste procente).
PSD apreciază că PDL îşi va păstra cele 15 primării reşedinţă de
judeţ, iar social-democraţii ar putea pierde patru.
Institutul pentru Politici Publice a realizat o simulare pe datele
alegerilor din 2008, apreciind că într-un numar de 387 de primării
din ţară, reprezentând 12% din totalul primăriilor, rezultatul
final la vot ar fi putut fi diferit, în cazul în care scrutinul era
organizat într-un singur tur. Din cele 387 de primării, în doar 48
de localităţi urbane primarul ar fi fost altul dacă s-ar fi aplicat
schimbarea propusă astăzi (intre ele un singur municipiu reşedinţă
de judeţ - Bistriţa).
Specialiştii susţin că problema alegerilor într-un singur scrutin
va fi cea de legitimitate încât se poate ajunge la situaţii ca
primarii să fie aleşi cu 10 - 20% din voturile cetăţenilor, doar
pentru că au ieşit pe primul loc.