Cum se schimbă harta ţării cu primarii aleşi într-un singur tur

O analiză a alegerilor locale de acum trei ani arată că rezultatul nu s-ar fi schimbat semnificativ dacă primarii ar fi fost aleşi într-un singur tur de scrutin şi nu în două aşa cum s-a întâmplat.


Camera Deputaţilor a adoptat miercuri o lege care anulează cel de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea primarilor, candidatul care a întrunit cele mai multe voturi urmăând să fie declarat câştigător.


În alegerile trecute organizate în două tururi, 25 de municipii reşedinţă de judeţ au fost câştigate din primul tur, şi 16 în turul al doilea. În 15 dintre primăriile din a doua categorie, primarii care au obţinut cele mai multe voturi în primul tur (deci ar fi automat câştigători în cazul unui scrutin cu un singur tur) au câştigat turul al doilea. Doar la Bistriţa, candidatul PSD Ovidiu Creţu a câştigat în al doilea tur, deşi se clasase în turul 1 în spatele democrat-liberalului Vasile Moldovan.


USL (PSD şi PNL) deţine controlul a 18 oraşe reşedinţă de judeţ, iar PDL controlează 15. Problema cu noul sistem de vot va fi în oraşele unde candidaţii sunt apropiaţi ca procente de încredere, pentru că aici rezultatul va ţine de mobilizarea fiecărui partid şi nu de sprijinul pe care l-ar putea obţine un candidat de la un altul ieşit din cursă în turul întâi.
Din această cauză, o analiză a PSD arată că partidul ar putea pierde oraşele Buzău, Iaşi, Vaslui şi Bistriţa, pe care le deţine.
Din acelaşi motiv specialiştii apreciază că UDMR ar putea fi avantajat întrucât de obicei populaţia maghiară din oraşele cu 20-30% dintre locuitori de etnie maghiară îşi alege un singur candidat, în vreme ce partidele româneşti îşi irosesc voturile. Astfel se poate ajunge ca un candidat maghiar să câştige cu 20-30% din voturi (situaţia se poate repeta oriunde în altă parte cu aceste procente).


PSD apreciază că PDL îşi va păstra cele 15 primării reşedinţă de judeţ, iar social-democraţii ar putea pierde patru.


Institutul pentru Politici Publice a realizat o simulare pe datele alegerilor din 2008, apreciind că într-un numar de 387 de primării din ţară, reprezentând 12% din totalul primăriilor, rezultatul final la vot ar fi putut fi diferit, în cazul în care scrutinul era organizat într-un singur tur. Din cele 387 de primării, în doar 48 de localităţi urbane primarul ar fi fost altul dacă s-ar fi aplicat schimbarea propusă astăzi (intre ele un singur municipiu reşedinţă de judeţ - Bistriţa).


Specialiştii susţin că problema alegerilor într-un singur scrutin va fi cea de legitimitate încât se poate ajunge la situaţii ca primarii să fie aleşi cu 10 - 20% din voturile cetăţenilor, doar pentru că au ieşit pe primul loc.