Întărirea leului sufocă exporturile, susţin antreprenorii. BNR nu comentează

Autor: Cristina Cuncea - Mediafax 01.06.2011

Antreprenorii readuc în discuţie nivelul cursului, cerând un leu mai slab care să le facă produsele mai competitive pe pieţele externe. BNR, care a privit de pe margine aprecierea de 4% a leului din această primăvară, evită să vină cu comentarii.



Moneda naţională este supraevaluată, "cursul normal" fiind 4,7-4,8 lei/euro, iar aprecierea leului are efecte negative asupra exporturilor, a căror dinamică este deja în scădere, şi implicit asupra şanselor de revenire a economiei, potrivit Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

"Un studiu al Economist Inteligence Unit (EIU) de la începutul anului arăta că leul este supraevaluat cu 13%. Aprecierea monedei naţionale a continuat, astfel că extrapolând supraevaluarea este de 16%. Un curs normal ar trebuie să fie 4,7-4,8 lei/euro. Îi întrebăm pe adepţii menţinerii cursului (...) de ce nu este aşa. Cifrele şi studiile arată că avem o supraevaluare a leului şi aşteptăm contraargumente de ce cursul nu este acolo", a declarat ieri preşedintele AOAR Florin Pogonaru.

Euro fluctuează de la începutul anului 2009 în banda 4-4,4 lei, însă în majoritatea timpului coridorul a fost chiar mai îngust, de 4,1-4,3 lei.

De fiecare dată când euro s-a apropiat de pragul de 4 lei, oficialii BNR au arătat că nu privesc cu ochi buni o apreciere prea puternică a leului, tocmai pentru că ar putea să lovească exporturile. Dealerii au suspectat chiar intervenţii menite să opreas­că aprecierea leului în apropierea pragului de 4 lei/euro, inclusiv în această primăvară. Pe de altă parte, aprecierea leului ajută BNR în lupta cu inflaţia, care se îndepăr­­tează din nou de ţinta oficială.

Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, a evitat însă ieri să comenteze pe marginea afirmaţiilor lui Pogonaru. "Nicio bancă centrală din Europa şi nici BNR nu fac declaraţii publice despre nivelul cursului ca să nu creeze aşteptări. Banca centrală vorbeşte prin acţiuni", a spus Lazea.

Pe de altă parte, în iunie 2010, când decizia Curţii Constituţionale de a respinge planul Guvernului de reducere a pensiilor cu 15% părea să arunce în aer acordul de finanţare cu FMI şi UE, investitorii au reacţionat nervos, însă euro s-a oprit la nivelul de 4,4 lei, fără o intervenţie evidentă a BNR. Ulterior piaţa a corectat mişcarea, euro coborând spre 4,3 lei/euro.

În opinia lui Pogonaru, BNR este "excesiv de prudentă" în privinţa capitalurilor speculative. "Ai datoria să duci cursul la nivelul la care economia funcţionează, nu să fii excesiv de prudent. A fi prudent înseamnă să închizi totul. Nu credem că este acceptabilă întărirea monedei naţionale într-o ţară care se află într-o criză profundă, o ţară parte a unei pieţe unice, fără posibilităţi de a acţiona prin bariere de orice fel. Am mai trecut printr-o perioadă când cursul coborâse la 3,1 lei/euro şi apreciem că suntem încă departe de stingerea consecinţelor acelei perioade, este de ajuns să contemplăm beneficiile şi de cont curent din 2007 şi 2008 şi partea din criza anilor 2009-2010 care ne aparţine", a arătat reprezentantul AOAR.

El atrage atenţia că este îngrijorătoare scăderea dinamicii exporturilor în luna martie pe fondul aprecierii monedei naţionale. Reprezentanţii AOAR apreciază că în condiţiile unui curs stabil inflaţia în euro a crescut cu 20% în ultimii trei ani, astfel că firmele exportatoare trebuie să iasă pe pieţele externe cu preţuri mai mari cu peste 20%.

În primele trei luni exporturile au crescut în lei cu 43,2%, iar în euro cu 39,4%, la 46,65 miliarde de lei (11,01 miliarde euro), potrivit datelor INS.

De la începutul anului leul s-a apreciat în raport cu moneda europeană cu 3,8%, de la un curs de 4,2848 lei/euro la finele anului 2010 la 4,1208 lei/euro marţi. PIB-ul a crescut cu 0,6% în primul trimestru, faţă de ultimelele trei luni ale anului trecut.