Statul a cedat Fondul Proprietatea cu discount de 50%

Statul încheie astfel cea mai mare privatizare din istoria României demarată odată cu înfiinţarea Fondului Pro­prie­tatea în 2005, fără a rezolva până la capăt problema pentru care a fost creat fondul, respectiv des­pă­gubirea justă a foştilor proprietari deposedaţi de regimul comunist.

"Practic din acest moment, se poate con­voca o AGA care să modifice complet actul constitutiv. Putem ajunge în situaţia în care fonduri de investiţii să deţină mai mult decât statul, poate fi votată vânzarea unor active impor­tan­te", spune Mircea Ursache, fost preşe­dinte al AVAS şi fost preşedinte al Fondului Proprietatea (în 2009).

El crede că pierderea controlului statului asupra fondului duce la anularea menirii pentru care a fost creat acesta, respectiv despăgubirea foştilor proprietari, şi că Guvernul nu avea voie să cedeze controlul până la finalizarea procesului de despăgubire.

Ştirea că participaţia statului la Fondul Proprietatea a scăzut la 24,5% a dat startul pentru preluarea controlului. Încă de ieri s-au transferat pe Bursă, prin 8 tranzacţii speciale (DEAL), pachete însumând 170 de milioane de acţiuni (1,2%), pentru 85,3 mil. lei (20,7 mil. euro). Şi în piaţă s-au tranzacţionat 79 de milioane de acţiuni (0,55% din capital), pentru 39,5 mil. lei (9,6 mil. euro). Preţul acţiunilor a crescut cu 3,3%, închizând peste pragul de 0,5 lei.

Miza o reprezintă active de peste 4 mld. euro, care includ participaţii de 20% din Petrom şi Hidroelectrica sau 15% din Romgaz, unele dintre cele mai valoroase companii locale.

Această avere pe care statul a cedat-o este evaluată pe Bursă la doar 1,67 miliarde de euro, cât era ieri capitalizarea FP.

"Probabil că este cea mai mare privatizare din România", spune analistul Dragoş Cabat. El crede că existau şi alte modalităţi de management a procesului de despăgubire, mai avantajoase pentru stat. "Se puteau obţine mai mulţi bani prin vânzarea directă a activelor (a acţiunilor la companiile din portofoliul FP - n. red.) pe Bursă."

Cea mai mare problemă este că statul trebuie să cedeze acţiunile la un preţ mult mai mic decât valoarea reală, dată de activele fondului, din cauza evoluţiei negative a preţului titlurilor FP pe Bursă. Nici numirea americanilor de la Franklin Templeton, unul dintre cei mai mari administratori de active la nivel mondial, ca administratori ai Fondului Proprietatea nu a reuşit să producă efectul dorit de Guvern, respectiv creşterea preţului acţiunilor şi finalizarea cu succes a procesului de despăgubire.

"Este un management al procesului care a fost făcut prost de reprezentanţii statului, împreună cu cei care conduc fondul, cei de la Templeton", spune Dragoş Cabat.

Niciun politician sau partid nu vrea să admită public că procesul de despăgubire a fost un eşec. Ba mai mult, toţi cei care au fost la putere în ultimii şase ani au afirmat în repetate rânduri că Fondul Proprietatea a fost un succes.

Cifrele spun însă altceva.

Fondul a primi la înfiinţare, în 2005, active de 14,24 mld. lei (4 mld. euro), echivalentul a 14,24 mld. acţiuni. Statul a cedat până în prezent peste 75% din acţiuni în procesul de despăgubire a foştilor proprietari, care au acoperit despăgubiri de 9,7 mld. lei (circa 2,4 mld. euro). Cei care au primit acţiunile ca despăgubire nu şi le-au putut valorifica însă niciodată la valoarea la care le-au primit (1 leu).

Pentru că listarea fondului a fost amânată mulţi ani de către politicieni, mulţi dintre cei care au primit acţiuni nu au avut altă soluţie decât să le vândă pe piaţa "gri" la preţuri cuprinse între 0,1 lei şi 0,6 lei. Circa 52% din acţiunile fondului au fost transferate înainte de listare, conform Depozitarului Central.

Cei care au aşteptat listarea, sperând că vor obţine un preţ mai mare, au pierdut la rândul lor, pentru că preţul de pe Bursă nu a depăşit niciodată 0,65 de lei. Ba mai mult, în ultimele luni preţul a scăzut încontinuu.

Începând de la 2 mai, a fost reluat procesul de conversie prin care cei care deţin titluri de despăgubire primesc acţiuni la Fondul Proprietatea. Numai că de această dată, conversiile s-au realizat la preţul mediu de pe Bursă, iar statul a fost nevoit să cedeze mai multe acţiuni pentru a acoperi valoarea despăgubirilor.

Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Naţio­nală de Restituire a Proprietăţii (ANRP), de la 2 mai Ministerul Finanţelor a cedat 1,87 mld. acţiuni (12,25% din capitalul fondului). Valoarea despăgubirilor acoperite de aces­te acţiuni este însă de circa 1 mld. lei (preţul de conversie a fost în jur de 0,6 lei), deşi acţiunile valorează circa 2 mld. lei, dacă se ia în calcul valoarea activelor FP (de 1,2 lei/acţiune la finele lunii aprilie). Statul a pierdut astfel circa 1 mld. lei.

Statul mai are la dispoziţie 24,5% din acţiunile FP pentru despăgubiri, care la preţul actual de conversie, de 0,56 lei (calculat ieri de BVB), înseamnă 1,89 mld. lei. Asta în condiţiile în care aceleaşi acţiuni valorează teoretic 4,04 mld. lei (pe baza activelor fondului). Astfel, statul mai poate pierde încă 2,15 mld. lei, dacă continuă să acorde despăgubiri la acest preţ al acţiunilor.

Mai mult, statul ar putea fi nevoit să mai găsească 4 miliarde de euro pentru finalizarea procesului de despăgubire, spune Viorel Ştefan, membru al Comisiei de buget şi finanţe din cadrul Camerei Deputaţilor.

Nici cei cărora le-au fost acordate des­păgubirile nu au avut de câştigat. Până la 11 ianuarie 2011 conversiile s-au realizat la preţul de 1 leu/acţiune. Cine avea de recuperat un milion de lei primea un milion de acţiuni FP. Preţul maxim la care ei şi-au putut vinde acţiunile, atât înainte de listare, cât şi pe Bursă, a fost de circa 0,65 de lei. Astfel, cei care au vândut acţiunile au pierdut peste 35% din valoarea pe care o aveau de recuperat.

Cine a câştigat?

Speculatorii care au cumpărat acţiuni de pe piaţa gri, până la listare, la preţuri care au ajuns şi la 0,1 lei/acţiune au făcut profituri mari după listare vânzându-şi acţiunile pe Bursă la 0,6 lei. Câştigă şi fondurile de investiţii străine, care au cumpărat acţiuni înainte de listare şi au continuat să cumpere şi de pe Bursă, la preţuri mult sub valoarea reală a activelor.

Fondurile străine ajunseseră să deţină 13,5% din capitalul Fondului Proprietatea încă înainte de listare, iar în cele patru luni care au trecut de la listare au mai cumpărat 10%, ajungând la 16 mai să deţină 23,3% din acţiuni.

Achiziţiile lor s-ar putea intensifica în perioada următoare, odată începută lupta pentru controlul fondului.

Spre deosebire de cei care au primit acţiunile ca despăgubire şi îşi vând acţiunile pe Bursă în pierdere, pentru că au nevoie de bani după ani şi ani de aşteptări, fondurile străine îşi permit să aştepte câţiva ani de acum încolo pentru ca preţul acţiunilor să crească şi să se apropie de valoarea activului net. Dacă asta nu se va întâmpla, marii investitori ar putea ajunge chiar să decidă dizolvarea fondului şi vânzarea activelor bucată cu bucată. Odată modificat actul constitutiv, nimic nu-i împiedică să facă asta.

Niciunul dintre foştii şi actualii guvernanţi care au avut în ultimii şase ani un cuvânt de spus la Fondul Proprietatea nu a putut fi contactat pentru comentarii. Încă de la sfârşitul lunii aprilie, când se prefigura acest moment în care participaţia statului va scădea sub 33%, Ziarul Financiar a trimis întrebări către oficiali ai statului prin care li se cerea să comenteze situaţia Fondului Proprietatea, însă nu a primit niciun răspuns.

Ce se schimbă odată cu scăderea participaţiei statului sub 33%

Atât timp cât statul a avut peste 33% din acţiunile FP, Ministerul Finanţelor a avut posibilitatea să voteze cu toate acţiunile din portofoliu, însă în cazul celorlalţi acţionari s-a aplicat o politică diferită.

Astfel, acţionarii care deţin sub 1% din acţiuni au un drept la vot pentru fiecare titlu din portofoliu.

În cazul participaţiilor plasate între 1% şi 3%, posesorii au un vot la două acţiuni, iar pachetele cuprinse între 3% şi 5% asigură un singur vot la trei acţiuni.

Dacă un acţionar deţine mai mult de 5% din capitalul FP, diferenţa peste pragul de 5% nu conferă niciun drept de vot.

Întrucât participaţia statului a scăzut sub 33%, Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, poate să propună schimbarea modalităţii de vot, după cum anunţa la mijlocul lunii ianuarie managerul de fond al FP, Greg Konieczny.