Francul elveţian a rămas singura monedă de refugiu a investitorilor

Autor: Constanta Catalina Apostoiu 02.06.2011

De la dolar la yen, o mulţime de monede concurau în trecut pentru statutul de monedă de refugiu. Acum una singură mai deţine acest statut: francul elveţian, potrivit Financial Times.

Pe fondul intensificării temerilor privitoare la datoria suverană din zona euro şi preocupărilor în creştere legate de soliditatea economiei americane, investitorii se îndreaptă în masă către siguranţa oferită de moneda elveţiană, unii comentatori estimând că aceasta ar putea ajunge la paritate cu moneda euro.

Avansând cu 8,5% în raport cu euro şi 9,6% în raport cu dolarul de la începutul lunii aprilie, francul elveţian a atins recent maxime record de 1,2083 unităţi/euro şi 0,8379 unităţi în raport cu dolarul.

"Nu pare să existe alternativă la francul elveţian ca monedă de refugiu în acest moment", a declarat Ulrich Leuchtmann, director de strategie în cadrul Commerzbank. Potrivit acestuia, un factor important din spatele avansului monedei este legat de faptul că investitorii şi-au pierdut încrederea în celelalte două monede majore de refugiu: dolarul şi yenul.
Acest lucru s-a întâmplat pentru că politica monetară extrem de relaxată a băncii centrale americane (Fed) i-a îndepărtat pe investitori de dolar, în timp ce perspectiva ca autorităţile japoneze să intervină pentru limitatea aprecierii yenului i-a făcut pe speculatori să nu mai parieze pe avansul monedei japoneze.

Francul elveţian a beneficiat însă şi de semnele în creştere ce indică o dezvoltare puternică a economiei elveţiene, în mare parte pe baza relaţiilor strânse avute cu Germania.
Recent, un barometru al activităţii din economia elveţiană a consemnat o creştere semnificativă, în timp ce în primul trimestru atât exporturile, cât şi vânzările din retail au depăşit aşteptările. Situaţia a generat temeri că politica monetară extrem de relaxată a băncii naţionale elveţiene nu mai este în linie cu condiţiile economice din ţară.

Atât OCDE, cât şi FMI au indicat că ratele dobânzii din Elveţia va trebui să crească, alimentând speculaţiile că banca centrală a ţării va decide o majorare în şedinţa din iunie.
Bineînţeles, însă, în această situaţie, banca centrală, care a desfăşurat o iniţiativă costisitoare şi în mare parte fără rezultat de stopare a avansului francului în perioada martie 2009-iunie 2010 pentru contracararea presiunilor deflaţioniste, s-ar afla în faţa unei dileme. Majorarea ratelor va accelera pur şi simplu aprecierea francului, cu potenţiale efecte negative asupra sectorului exporturilor.